Răul ireparabil cauzat copiilor „hrăniţi“ de părinţi cu medicamente fără reţetă: „Antihistaminicul poate produce şoc“
0Principiul „ştiu ce-i dă doctorul, a mai avut aşa ceva“ este una dintre cele mai periculoase idei greşite în relaţia părinte-copil.
De la orice farmacie din România poţi obţine aproape orice medicament (în provincie nu e nicio problemă să cumperi şi antibiotic fără reţetă), la orice oră, în mod curent se face publicitate la medicamente de tot felul, Internetul a devenit o sursă inepuizabilă de informaţii, iar părinţii s-au transformat în medici peste noapte.
Dacă cel mic are febră, paracetamolul şi ibuprofenul sunt sfinte. Dacă nu eşti la prima experienţă de acest gen, nici măcar nu te mai oboseşti să suni medicul sau să alergi la urgenţe, îngrozit de perspectiva de a sta ore întregi la uşa camerei de gardă, cu cel mic pe jumătate leşinat.
Obiceiul de a le administra medicamente celor mici în aproape orice situaţie, fără a mai trece pe la cabinetul medicului, poate duce la situaţii dramatice, atrag atenţia medicii.
Antitermicele, doar în dozele şi după schema indicate de medic
„Banalul“ ibuprofen, cu multiplele sale forme farmaceutice, se administrează în masă. Condiţiile în care „sărim“ la medicamente sunt însă clare, spune medicul de familie Viorel Dumitrescu. La sugar începe să fie o problemă temperatura peste 37,8 grade Celsius, la copilul mic – 37,5 grade Celsius. Într-o astfel de situaţie mai întâi avem grijă ca temperatura în cameră să nu depăşească 23 de grade, iar copilul să fie bine hidratat, asta însemnând un aport de lichide de 200 ml/kg corp, după care încercăm şi metodele alternative, moştenite de la mame şi bunici: comprese, împachetări în prosopul umed etc.
Cât despre medicamentaţie, respectarea dozelor este foarte importantă, iar pentru acest lucru, chiar şi când e vorba de „banalul“ antitermic, un telefon măcar la medicul de familie este necesar. Acesta ne va spune, cel mai probabil, că putem să-i administrăm celui mic fie paracetamol şi ibuprofen alternativ, fie doar unul dintre medicamente (cum, de altfel, este tendinţa actuală), între intervalele de administrare, în caz de nevoie, apelând din nou la „metodele băbeşti“.
„Există o prescriere excesivă a antibioticelor“
Ce rău pot să facă antitermicele nu e greu de intuit. „În principiu ar trebui să ştim foarte clar, mai ales în cazul copilului mic, dacă este sau nu alergic. Pe de altă parte, antitermicele administrate în exces afectează mucoasa gastrică, de aceea le administrăm, în dozele recomandate, numai după ce i-am dat celui mic să mănânce“, avertizează medicul.
Deşi greu de crezut, sunt părinţi care administrează chiar şi antibiotice copiilor fără ca pe cel mic să-l fi consultat un medic. De la farmacie încă se mai pot procura, poate există experienţe anteriore, aşa că părintele consideră potrivit să înceapă tratamentul.
„În primul rând trebuie spus foarte clar că antibioticul nu scade febra. Febra este o reacţie de apărare a organismului, un semn că acesta luptă. Cea mai frecventă situaţie întâlnită este aceea că li se administrează un antibiotic fără legătură cu boala. Când ai de a face cu un anumit tip de germene, din punctul meu de vedere este o chestiune de supraspecialitate. S-a ajuns chiar la o prescriere excesivă, iar efectul final este tulpina rezistentă la antibiotic“, spune dr. Dumitrescu.
Ce-ar fi de făcut în aceste cazuri? Mai întâi, prezentarea la medic. În cazul amigdalitelor bacteriene, faringitelor etc. prima atitudine ar trebui să fie realizarea unui exudat, în cazul unei infecţii urinare – o urocultură, se poate face şi antibiogramă, în niciun caz nu se administrează, înainte de aceşti paşi, un antibiotic cu spectru larg, „panaceu universal“.
„Dacă ai de a face cu o infecţie urinară - copilul urinează foarte des, are usturimi - se recoltează proba, de preferat într-un centru specializat, după care, până la aflarea rezultatului, dacă situaţia o impune, se poate prescrie şi un antibiotic cu spectru larg“, mai spune medicul.
„Tratamentul alergiilor trebuie să fie eliminarea alergenului“
Un alt medicament pe care părinţii îl administrează fără nicio teamă este antihistaminicul, mai ales când reclama îţi spune că poţi sta cu ghemul de puf care-ţi face organismul să reacţioneze înfricoşător doar înghiţind doza optimă de medicament.
Cel mic strănută, are ochişorii în lacrimi, poate apare şi tuse iritativă, doza de antihistaminic e aproape nelipsită. Din nou greşit, spune medicul.
„La sugari nu se recomandă antihistaminicul, pentru că poate produce şoc. Cel mai bun tratament în alergie este eliminarea alergenului, nu medicamentaţia“, mai spune medicul, care avertizează că, deşi mai rar, reacţiile alergice apar şi la sugari, în special în cazul folosirii unui detergent nepotrivit fără o clătire eficientă a rufelor.
Şi aceste medicamente, dar şi altele, au efecte adverse pe care medicii le-au observat în practică şi atrag pacienţilor atenţia asupra lor, deşi, este adevărat, mai spune medicul, sunt situaţii în care deşi efectele adverse sunt menţionate şi cunoscute, eşti pus în situaţia de a alege răul cel mai mic. Principiul de bază trebuie să fie însă acela că medicamentele se administrează doar după ce a fost consultat un medic, iar acesta a prescris dozele şi schema potrivite fiecărui pacient în parte.