FOTO Cum s-a schimbat România în 25 de ani. Slatina, un oraş care şi-a înlocuit imaginea de oraş comunist şi industrial
0
Slatina a fost proclamată municipiu reşedinţă de judeţ în 1979, dar imaginea modernă din prezent nu a apărut în primii ani de după 1989, ci mult mai târziu, respectiv după anul 2004. Abia acest an poate fi considerat ca punct de reper pentru modernizarea "occidentală" a urbei, fapt tot mai evident pe măsură ce anii au trecut. Oraşul şi-a schimbat look-ul, toată lumea recunoaşte, iar lucrurile nu se opresc aici.
Conform evidenţelor din documentele oficiale, în anul 1989, Slatina deţinea peste 20.800 de apartamente grupate în cartiere, precum Progresul I+II, Nicolae Titulescu, Steaua Roşie, Ecaterina Teodoroiu. Tot atunci, în oraş funcţionau 24 de grădiniţe, 13 şcoli generale, 5 şcoli profesionale şi 7 licee. Numărul populaţiei la acel moment: în jur de 80.000 de persoane. De asemenea, pe platforma industrială a urbei funcţionau, înainte de 1990: Întreprinderea de Aluminiu, Întreprinderea de Piese Turnate din Aluminiu şi Pistoane Auto, Întreprinderea de Utilaj Alimentar, Întreprinderea de Rulmenţi, Întreprinderea “Textila”, Întreprinderea de Morărit, Panificaţia şi Produse Făinoase, Întreprinderea de Ţevi.
De atunci, lucrurile s-au tot schimbat, au evoluat. În afară de faptul că o parte dintre fabricile mai-sus menţionate au fost închise, platforma industrială a Slatinei a rămas, totuşi, una destul de activă în comparaţie cu alte oraşe mult mai mari. În plus, nu poate fi trecută cu vederea scăderea continuă a populaţiei, care, în prezent, la 25 de ani de la momentul marilor schimbări, a ajuns la nici 65.000 de persoane. În rest, multe lucruri se află pe un trend satisfăcător.
Oraşul s-a dezvoltat în mod evident mai ales după anul 2004: gropile din trotuare au dispărut, au apărut mai multe zone pentru parcarea autovehiculelor, spaţiul verde a fost amenajat corespunzător, reţeaua de apă-canalizare este constant modernizată, reţeaua de autobuze a fost reînnoită – deşi majoritatea staţiilor de autobuz arată dezolant. De câţiva ani, centrul urbei a fost total schimbat, o piaţetă fiind amenajată aici în locul unui spaţiu verde şi botezat de autorităţi “Esplanada”.
Cele trei parcuri din oraş - de mici dimensiuni, adevărat – au fost amenajate şi ele corespunzător. Complexe comerciale ale unor mari concerne internaţionale au apărut în peisajul citadin al urbei, la fel ca şi un bazin acoperit de înot, iar o Sală Polivalentă cu 3.000 de locuri urmează a fi amenajată până în vara anului viitor. De la un an la altul, Slatina se schimbă.
Second-hand-urile, în competiţie cu hipermarketurile
Începutul schimbărilor a fost unul timid, cu magazine amenajate la parterul blocurilor şi spaţii comerciale unde slătinenii achiziţionau suc de diferite arome de la aparate “polivalente” numite TEK. Proprietarii acestora au făcut mici averi care i-au ajutat, ulterior, să-şi lărgească activitatea.
“Slatina se încadrează în tipicul oraşelor de clasă medie, cu o populaţie între 50.000-100.000 de locuitori, cu o industrie înfloritoare înainte de 1989 şi, apoi, aflată în plină decădere, după care, paradoxal, a urmat un trend ascendent pe care se află şi în prezent datorită firmelor mari care activează pe platforma industrială a Slatinei – Pirelli, Cord etc. Din acest punct de vedere, Slatina şi locuitorii de aici se pot considera fericiţi ai soartei deoarece oraşe cu o populaţie mult mai mare se află într-o situaţie foarte grea d.p.d.v. al industriei, fapt care, nemijlocit, afectează viaţa economico-socială a urbelor respective”, este de părere Eugen Duţu, sociolog.
În Slatina există şi alte paradoxuri în afară de o industrie care încă se ţine pe picioarele ei comparativ cu oraşe mai mari. Un asemenea paradox este reprezentat de faptul că unele aşa-zise „magazine” continuă să reziste după 25 de ani, deşi cei mai mulţi le vedea demult dispărute. Este vorba despre „Consignaţii” sau „Second-hand”-uri, tot mai multe în Slatina şi cu tot mai mulţi clienţi. Acest lucru, consideră specialiştii în domeniu, relevă aspecte interesante despre modul cum se pot schimba gusturile locuitorilor unei localităţi.
„Dezvoltarea acestor tipuri de magazine, dacă se pot numi astfel, şi aici mă refer la Consignaţii şi la S.H.-uri, sau second-hand-uri, denotă un fapt care, cel puţin pe noi – cei din domeniu -, ne frapează şi ne suscită interesul. Ce vreau să spun este că înmulţirea acestor <<magazine>> ne demonstrează că, indiferent de cât de dezvoltat este un oraş, tot există un segment important de persoane care fie nu îşi permit să frecventeze complexe comerciale sau magazine civilizate, de care Slatina nu duce lipsă – să recunoaştem, fie îşi permit acest lucru, dar nu pot scăpa de un sindrom al cumpărăturilor şi în spaţii comerciale pe care, de regulă, nu le vizitează”, a spus Ioana Marinescu, economist.
Un nou cartier în Slatina
În ultimii ani, la Slatina au apărut numeroase complexe comerciale ale unor branduri de renume. La ora actuală, în municipiu există două magazine mari aparţinând Kaufland – pe bulevardul Nicolae Titulescu şi pe strada Cireaşov, vizavi de sediul Aceti SA. Acesta se află în competiţie directă pentru clienţi cu un magazin Lidl aflat la o distanţă de nici 20 de metri. În Slatina mai există câte două unităţi pentru Lidl, Billa şi Carrefour, respectiv câte un magazin Penny, Dedeman, plus două supermarketuri Profi, ultimul deschis în luna noiembrie 2014.
Şi locurile de distracţie s-au diversificat. Dacă, imediat după 1989, slătinenii dornici de distracţie aveau la dispoziţie în special doar două discoteci “mari şi late” – la Casa Tineretului şi Casa Sindicatelor, în prezent, paleta unor asemenea locuri s-a diversificat şi s-a înmulţit. Numărul barurilor şi al cafenelelor a crescut şi el şi a ajuns să reprezinte, practic, principala platformă de petrecere a timpului liber pentru locuitorii urbei.
În următorii maximum cinci ani ani, autorităţile locale vor să amenajeze un nou cartier pe locul terenului fostei Unităţi Militare 01217 din localitate, teren ce însumează nu mai puţin de 11,7 hectare în centrul urbei. Aici vor fi amenajate zone de agrement, spaţii verzi şi comerciale.
Una peste alta, Slatina rămâne un oraş aflat în plină dezvoltare, care îşi schimbă în bine imaginea pe măsură ce anii trec.
Mai puteţi citi pe aceeaşi temă:
FOTO Cum s-a dezvoltat Slatina în ultimii 60 de ani
Cum s-a schimbat România în 25 de ani. Teleormanul, un judeţ îmbătrânit, sărăcit şi depopulat
Cum s-a schimbat Aradul în ultimii 25 de ani
Cum s-a schimbat România în 25 de ani. Severinul, un oraş al contrastelor
Se încarcă comentariile...
