De ce un liceu din Olt a avut promovare zero la Bac. Directoare: Statistica nu spune toată povestea

An de an se fac topuri după examenele naționale, se scot în evidență școlile performante și se arată cu degetul cele cu rezultate foarte slabe. Din ultima categorie face parte și Liceul Tehnologic „Constantin Filipescu” Caracal, unul din cele patru, din Olt, cu rată de promovare zero. De ce e așa a explicat directoarea școlii.

Elevii de la Liceul „C. Filipescu”Caracal participă inclusiv în proiecte Erasmus FOTO: FB liceu

În județul Olt, trei licee au înregistrat rată de promovare peste 90% (promoția curentă + promoții anterioare), de aici pornind spre cele mai bune universități din țară și din lume absolvenți care se specializează în domenii variate. Au fost în schimb și patru licee în care niciun candidat nu a promovat examenul. În toate aceste din urmă cazuri, candidații care au adus rezultatul rușinos din scripte au fost și singurii înscriși la examen, din liceele lor. Dacă ar fi obținut cel puțin nota 5/probă și minimum media 6/toate probele liceele s-ar fi putut lăuda cu rată de promovare 100%.

Interesați de calificarea de nivel 4, dezinteresați de Bacalaureat

La Liceul Tehnologic „Constantin Filipescu” Caracal s-a înscris să susțină Bacalaureatul un singur candidat, deși în 2026 au absolvit clasa a XII-a aproape 100. Toți sunt însă absolvenți de la liceu-seral, școala având, în ultimii ani, la învățământ-zi doar clase de profesională.

„Nu prea se face diferența între liceu-zi și liceu-seral. Acest candidat este de la forma de învățământ seral, ei lucrează, sunt oameni trecuți de vârsta când ar fi trebuit să-și susțină examenul maturității, (...) ei nu sunt interesați de Bacalaureat. Știți ce îi interesează? Sunt foarte interesați de certificarea de nivel 4 pe care o obțin în clasa 13-a la liceu-seral. Fiind calificați, primesc o mărire de salariu”, explică directoarea liceului, prof. Adriana Humă. Mulți au cu mult peste 30 de ani, au un loc de muncă, au obligația de a întreține o familie, iar la liceu vin așa cum pot și cum găsesc înțelegere de la locul de muncă.

„Aș dori să întreb de ce sunt respinși, la acest examen, cei la învățământ de zi, unde ei frecventează zilnic. Pentru că la liceu-seral sunt oameni cu probleme, oameni care la timpul lor nu au reușit să-și termine studiile. Nu putem să punem semnul egal între ei”, e de părere prof. Humă.

Statistica din fiecare an scoate liceul în evidență, însă a fost și an în care singurul candidat a promovat, or asta nu a adus neapărat mare bucurie „Am avut și 100% și ar fi fost o ipocrizie maximă să mă mândresc cu asta”, adaugă directoarea.

Mai sunt și situații extraordinare. Prof. Humă și-a amintit că a avut într-un an un candidat de aproximativ 40 de ani, taximetrist, care s-a înscris în clasa a XI-a seral, a lipsit extrem de puțin de la ore, a promovat examenul de Bacalaureat și a fost admis și la facultate. Le-a mărturisit profesorilor că l-a motivat fiul său, căruia îi spunea constant să pună preț pe educație.

„A venit undeva prin clasa a XI-a și a spus că se înscrie la forma de învățământ seral și că el va susține examenul de Bacalaureat. Noi ne-am uitat sceptici la el. În schimb, să știți că a avut succes. De ce? Nu lipsea la nicio oră, iar atunci când nu putea ajunge - lucra, trebuia să-și întrețină familia -, profesorii noștri, care sunt foarte deschiși, rămâneau și făceau pregătire cu el. A dat examenul la Limba română, Biologie și Matematică. A reușit, a luat 8,50, dacă nu mă înșel, ulterior a făcut Aeronautica. Și-a găsit motivația în faptul că fiul i-a spus – Nu-mi spune tu mie să-mi fac temele când tu nu ai terminat nici liceul! -, or asta l-a determinat să vină. Eu cred că lipsa de motivație, cu greutățile zilnice și faptul că nu pun prea mare preț pe diploma de Bacalaureat, nu-și mai propun să urmeze o facultate, îi fac pe cei mai mulți să nu-și dorească mai mult decât calificarea nivel 4”, a explicat Adriana Humă.

„Mulți nu știu românește când vin la grădiniță”

La școala profesională veneau în această unitate, până anul trecut, elevi care, majoritatea, nici măcar nu susțineau Evaluarea Națională. Din acest an, Liceul Tehnologic „Constantin Filipescu” Caracal nu va mai avea școală profesională, ci o singură clasă a IX-a de liceu-zi, plus clase de seral. O parte din elevii de la liceu-zi vor fi chiar elevii școlii, pentru că unitatea de învățământ are elevi de la învățământul primar și până la liceu-seral.

Și pentru că în acest an, nemaiexistând profesionala, admiterea se face computerizat, pe baza mediei de la Evaluarea Națională, o parte din elevii școlii, care au absolvit gimnaziul, au susținut examenul. Au înregistrat rezultate foarte slabe, iar ce uimește, analizând rezultatele în comparație cu cele ale altor școli, unde nici acolo n-a fost cu mult mai bine, este că elevii au avut note foarte mici la Limba și literatura română, mai mici chiar decât la Matematică (disciplina de care se tem, de regulă, candidații).

„A fost o luptă. I-au cărat cadrele didactice cu mașina personală. I-au trezit din pat. Ne luptăm cu asta, să înțeleagă importanța educației. Și noi am fost speriați că nu ne mai facem clasele și vă dați seama că noi am insistat să-i trimitem la Evaluare. Ei nu doresc, pentru că s-au obișnuit să rămână la noi în școală, să-și continue parcursul la profesională, unde intrau fără examen. Foarte greu a fost să-i convingem. Ei sunt de etnie (n. red. – etnie rromă). De la clasa a IX-a nu mai avem numai de etnie. (...) Ei când vin la grădiniță la noi nu știu românește, vorbesc romani, noi trebuie să-i învățăm să vorbească limba română, așa, oral. Și abia apoi, ușor, ușor…”, a detaliat directoarea. Mulți nu mai trec prin grădiniță, sunt aduși la școală și la 8 ani, când părinții se întorc cu ei din străinătate, astfel că mulți sunt mai mari decât colegii lor.

Cu 14 ani în urmă, când a venit în fruntea unității școlare, abandonul era mult mai mare, spune directoarea.  Astăzi se întâmplă rar și sunt cazuri în care pleacă părinții în străinătate și-i ia și pe copii. Părinții își căsătoreau fetele de foarte mici, între timp lucrurile s-au schimbat mult. S-au implementat mai multe proiecte în care pe de o parte copiilor li s-a oferit o masă la prânz și sprijin în realizarea temelor în programul „Școală după școală”, iar părinții au fost cooptați în „Școala părinților”. În acei ani s-a înființat și „A doua șansă” și părinții, foarte mulți dintre ei fără școală, au fost la rândul lor alfabetizați. Au fost aduși medici care să le vorbească părinților despre riscurile începerii vieții sexuale și sarcinile la vârste atât de mici, acțiunile mediatorilor școlari și sanitari s-au întărit.

„În 2012, când am venit eu în această școală, se căsătoreau foarte de mici și nu le mai lăsau pe fete să mai vină la școală. Acum se întâmplă mai rar să abandoneze, dar nu e ca în alte școli, trebuie să mergi după ei acasă. Spun că nu au cu ce să se încalțe, le facem rost. Spun că n-au haine, le ducem haine. Noi suntem tot timpul cu pix și creion în geantă, avem caiete tot timpul la secretariat. Ne-am obișnuit și încercăm să-i educăm. Altele sunt performanțele la noi. Exact cum ați spus, suntem o școală atipică”, mai spune Adriana Humă.

Ce nu se întâmplă ca în alte școli este să existe conflicte între ei, cazuri de bullying etc.. „Sunt copii extrem de iubitori, cel puțin la învățământul primar vin și te iau în brațe. Sunt foarte respectuoși. Și nu se ceartă. Nu se ceartă între ei, nu se bat. Am mai văzut la alte școli că mai au scandaluri, la noi nu se întâmplă. Facem și prevenție, colaborăm foarte bine cu poliția școlară. Sunt foarte buni la sport. Am avut rezultate foarte bune la rugby-tag, s-au calificat la faza națională și chiar au avut premii la faza națională. Am strâns bani, le-am cumpărat echipamente. Anul trecut sau acum doi ani i-am dus în tabără la munte, printr-un proiect prin GAL. Unii nu văzuseră în viața lor un robinet, nu au făcut niciodată baie în cadă”, a mai precizat directoarea.

Absenteismul s-a diminuat mult, dar nu se întâmplă neapărat pentru că părinții ar conștientiza importanța educației, ci mai degrabă se tem că vor pierde bursele sociale de care cei mai mulți beneficiază și care se sistează în cazul în care copiii acumulează absențe.

Profesorii care au rămas de-a lungul anilor în școală, și sunt mulți din cei aproximativ 80 câți numără liceul cu unitățile arondate, știu, mai spune Adriana Humă, că lucrurile se fac altfel.

„Trebuie să lucrezi foarte mult pe grupe, foarte mult diferențiat, nu sunt copii care fac meditații acasă. Nu poți să faci performanța aceea despre care vorbește toată lumea, concursuri, olimpiade. Alta este performanța aici, iar cine nu a înțeles a plecat. Avem un colectiv extraordinar”, a mai precizat Humă.

Ce nu pot rezolva pe deplin este să-i aducă de partea lor cu totul pe părinți. „Dacă ar comunica mai mult cu noi, dacă am merge mai mult mână-mână, să fim o echipă ca să putem să-i ducem mai departe, dacă am avea sprijinul lor mai mult... Copiii rămân numai cu ce se face la școală. Cu toții știm că dacă nu continui și acasă munca individuală, nu îți faci temele...”, mai adaugă directoarea.

În cei doi ani când au avut programul „Școală după școală” și „Masă sănătoasă ” lucrurile începuseră să se schimbe, deși progresul se vede în ani. Se caută acum alte oportunități pentru a le putea oferi din nou un astfel de sprijin care s-a văzut că funcționează.

În timp ce în alte școli din oraș banchetul de final de gimnaziu s-a organizat cu fast, la „Constantin Filipescu” au avut cea mai frumoasă petrecere alături de profesori. Eclere și tort a adus o dirigintă, dirigintele de la cealaltă clasă s-a ocupat de grătar, au primit diplome, atmosfera a fost destinsă.

S-a terminat școala, o parte au susținut Evaluarea, acum vine timpul ca părinții să completeze fișele de opțiuni pentru liceu. Pentru asta s-a stabilit ca diriginții să meargă în comunitate și să-i aducă pe părinți cu mașina la școală. La fel au făcut diriginții și în ziua examenului, i-au luat pe copii de acasă. „Eu chiar mi-aș dori să facem schimburi de experiență cu alte școli”, mai spune Adriana Humă, explicând că profesorii fac tot ce le stă în putință ca elevii lor să ajungă pe piața muncii cu o calificare.