Sibiul vrea să construiască un nou spital judeţean de urgenţă: va avea mai multe paturi pentru copii şi un heliport

Locul unde va fi contruit spitalul, pentru care CJ SIbiu a contractat firma pentru realizarea PUZ-ului

În Sibiu se doreşte construcţia unui nou spital judeţean de urgenţă. Până la internarea şi tratarea primului pacient în noua instituţie însă mai este cale lungă. Săptămâna trecută, Consiliul Judeţean Sibiu a semnat contractul pentru realizarea planului urbanistic zonal - unul dintre documentele necesare din lungul şir de proceduri pe care trebuie să le urmeze oraşul pentru a ridica noua clădire.

Vor mai fi necesare realizarea studiului de fezabilitate, aprobarea proiectului tehnic, a celui de execuţie propriu-zise, darea în exploatare etc. Mai rămâne o chestiune de rezolvat - banii.

Mai multe paturi la Pediatrie

Astfel, autorităţile judeţene intenţionează să construiască un spital, care să fie ridicat pe Calea Şurii Mici, care ar urma să aibă 1.054 de paturi pentru adulţi şi alte 315 pentru copii. Alături de acestea, ar urma să includă numeroase alte spaţii pentru internări de zi, dar şi spaţii pe care să le utilizeze fie personalului medical, fie studenţii aflaţi la practică sau cursanţii.

În prezent, Spitalul Clinic Judeţean, amplasat pe bulevardul Corneliu Coposu din centrul oraşului, dispune de un număr mai mic de paturi pentru copii - 185.

Autorităţile judeţene îşi doresc ca departamentele viitorului spital să fie restructurate sau redimensionate prin reducerea numărului de paturi alocate unor compartimente sau mutarea unor compartimente dintr-o secţie în alta. Spre exemplu, dacă în prezent secţia clinică Medicină internă II are 31 de paturi, în viitoarea structură se propune ca aceasta să aibă 65 de paturi: pe lângă cele 30, câte cinci pentru Alergologie şi imunologie clinică, Reumatologie şi Boli profesionale şi alte 20 de paturi pentru compartimentul Cronici.

Secţia Obstetrică şi ginecologie va fi redusă, de la 100 de paturi la 90, la fel ca Oftalmologia - de la 25 de paturi la 15 paturi, în timp ce Bolile infecţioase ar urma să primească cinci paturi în plus, peste cele 30 alocate în prezent.

Viitorul spital va avea un heliport

De asemenea, se doreşte ca viitorul spital judeţean din Sibiu să dispună de 12 săli de operaţii, administraţia să adăpostească 91 de persoane, iar o sală de întruniri să poată găzdui 30 de persoane. Pe lângă aceasta, instituţia ar putea să mai aibă un hotel pentru cazarea a 50 de persoane, dar şi un heliport pentru urgenţe medicale. De altfel, viitorul spital va trebui să aibă spaţii asigurate pentru 2.079 de angajaţi, personal medical, şi alţi 197 de angajaţi, personal paramedical.

În prezent, urmează să fie realizat PUZ-ul viitoarei construcţii - lucru încredinţat unei firme de arhitectură condusă de Alexandru Găvozdea, sibianul recent ales în fruntea arhitecţilor din România. Pentru acest plan Consiliul Judeţean a alocat suma de 499.999 de lei, fără TVA.

Sibienii din PSD vor spitalul în alt loc

Proiectul viitorului spital a stârnit controverse în Sibiu. În luna mai consilieri locali social-democraţi s-au abţinut de la votul privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2012 – 2020, deoarece nu erau de acord cu locaţia aleasă pentru construcţia instituţiei. „Nu susţinem amplasarea acestei investiţii majore pentru judeţul Sibiu în această zonă de pe Calea Şurii Mici. Amplasarea acestei investiţii în zona de acolo o să ducă pe viitor la restricţii care vor fi impuse celor care vor dori să investească. Vorbim la restricţii din punct de vedere de mediu. (..) Să nu uităm că în imediata vecinătate se află groapa de gunoi. În zonă se simt mirosuri puternice de la această groapă. Tot în zonă sunt şi două staţii de betoane funcţionale. Susţinem ideea reavizării, dar nu susţinem amplasarea acestei investiţii pe Calea Şurii Mici”, a spus atunci Cătălin Stanciu, lider de grup al PSD în Consiliul Judeţean Sibiu.

Cât va costa şi de unde vor veni banii pentru viitoarea instituţie

Proiectul noului spital judeţean este evaluat la aproximativ 130 de milioane de euro. Cele mai mari semne de întrebare rămân cele legate de finanţare. Reprezentanţii Consiliului Judeţean ne-au spus că sunt vizate ca surse de finanţare atât fondurile europene, cât şi bugetul statului.