Business de succes pentru clienţi de lux: un bărbat din Reghin a pus pe picioare o afacere cu blănuri de chinchilla
0Simon Lorand (52 de ani), din localitatea Reghin, judeţul Mureş, a pornit în urmă cu aproape 20 de ani o afacere cu blănuri de chinchilla, destinată exclusiv clientelei de lux.
Simon Lorand a fost contabil timp de 25 de ani, a făcut apoi şi o facultate de inginerie zootehnică şi astăzi spune zâmbind că e ”mai mult inginer zootehnic decât contabil”. În 1995, aflat în vizită la sora lui, la Budapesta, a văzut la televizor un fragment dintr-un reportaj despre o crescătorie de chinchilla. I s-a părut extrem de interesantă ideea aşa că a făcut rost de datele de contact ale oamenilor prezentaţi în materialul respectiv, a mers şi le-a văzut ferma.
Start cu o investiţie de 1.500 de mărci
Doi ani a făcut documentare şi, în 1997, a cumpărat, cu 1.500 de mărci, ”bani care au fost o sumă serioasă la vremea respectivă”, prima familie de chinchilla. ”Când am văzut că pot să fac faţă, au început să nască, a început să meargă treaba, la un an şi jumătate am făcut firma, în 1999. De atunci am mers uşor înainte, aşa cum se dezvoltă o firmă românească fără finanţare, fără sprijin de nicăieri, nici n-am vrut, am spus să încercăm aşa, pe stil american, să vedem ce se poate face”, povesteşte bărbatul.
După aproape 20 de ani de la debutul afacerii, spune zâmbind că lucrează ”aproape toată ziua”, mai ales că animalele au nevoie de anumite condiţii pentru a se putea dezvolta cum trebuie. ”Trebuie să fie o încăpere aerisită, curată, uscată, care poate să fie încălzită iarna şi răcită vara, iarna ideal e să avem 14-15 grade şi vara sub 26-28 de grade. Peste această temperatură nu rezistă, vin dintr-o zonă deal peste 2.000 de metri altitudine şi nu au niciun organism de răcire. Pentru hrană este un furaj special, granulat, care conţine toate ingredientele necesare creşterii lor. Se administrează o singură dată pe zi, preferabil în a doua parte a zilei, fiindcă animalul de noapte se apucă să mănânce când apune soarele. Mai este nevoie de un nisip special, fără quartz, care îl ajută să ţină blana curată, pufoasă. După gestaţie de 118 zile naşte între 1 şi 4 pui, asta înseamnă media de 2 care de regulă se realizează, stă cu femela puiul 49 de zile după care se înţarcă. Până al vârsta de 4 luni, 4 luni şi jumătate stau câte doi în cuşcă după care fiecare separat, să rămână blana intactă, fără bătăi, fără ciupituri. La 7-8 luni sunt sacrificate”, spune crescătorul.
Sezonul de blănuri începe în octombrie şi durează aproximativ 8 luni pe an. ”În octombrie porneşte sezonul de blănuri şi ţine aproximativ aprilie-mai fiindcă în ianuarie este un rând de pui care 7-8 luni are undeva în noiembrie-decembrie şi după aceea la 3 luni mai este un rând de pui care vine undeva în aprilie-mai”, mai spune Simon Lorand.
Crescător de animale, producător de cuşti
Astăzi, nu doar că are propria lui crescătorie, dar şi cumpără animale de la alţi crescători mai mici, pe care apoi le varolifică pe o piaţă extrem de pretenţioasă, pe care şi-a creat-o în timp şi doar cu marfă de cea mai bună calitate. Pe lângă crescătorie şi comercializarea de blănuri, are şi un atelier în care face cuşti speciale pentru chinchila.
”Câţiva ani buni, mai ales înainte de criză, s-au vândut relativ multe animale pentru persoane care au vrut să devină crescători. Ei ulterior au cumpărat cuşcă, mi-au adus animale din producţia lor, practic cine îmi este client îmi este şi furnizor. Ca şi client duce furaj, cuşcă, şi tot aici vin colaboratorii, marea majoritate a lor persoane fizice, care îşi valorifică producţia aici la mine, vin cu atestatul de producător. Sunt mulţi crescători mici, persoane fizice, care altfel n-ar avea acces la piaţa adevărată. Avem puncte de achiziţie în judeţele Bihor şi Covasna. După criză am vândut mai puţin fiindcă marfa asta are legătură cu luxul şi dacă e criză luxul nu trece uşor”, explică antreprenorul.
Clienţi din toată Europa
Firma are astăzi doi angajaţi şi un colaborator, o cifră de afaceri de aproximativ 100.000 de euro anual şi un profit de aproxiamtiv 10 la sută. Preţul mediu de vânzare la blănuri este de 28-30 de euro per bucată, şi cea mai mare parte a acestora ajung în Europa, în ţări precum Germania, Ungaria sau Italia. Pe piaţa europeană a intrat în anul 2001 şi, pe acest segment, firma vinde doar blănuri. Spune că pe piaţa externă nu se intră uşor, însă cel mai greu este să te menţii acolo. ”Condiţia cea mai dură este calitatea, blana ajunge pe o piaţă foarte selectă, exclusivistă, nu vrea sub calitate această piaţă”, spune Simon Lorand.
Pe piaţa internă vinde animale, cuşti şi, mai rar, blănuri. ”Clienţii de pe intern sunt în general persoane fizice, în majoritatea lor crescători care au un alt job sau sunt pensionari şi asta este un supliment de venit”, adaugă antreprenorul.
Vă mai recomandăm:
Soţii Victoria şi Eugen Groza din Mediaş, judeţul Sibiu, au luat în plasament în urmă cu 14 ani doi fraţi abandonaţi şi i-au crescut cu toată iubirea şi atenţia de care s-ar fi putut bucura dacă ar fi fost copiii lor naturali. Cei doi fraţi, Sebi şi Alexandra, mărturisesc cu emoţie că nici nu-şi puteau dori o familie mai frumoasă.
Olandezii Martin şi Elaine Engbrenghof şi-au cumpărat în urmă cu 18 ani o casă de vacanţă în România, la Richiş, în judeţul Sibiu. S-au îndrăgostit atât de mult de aceste locuri, încât şi-au vândut locuinţa din Olanda şi s-au mutat definitiv în acest sat pitoresc din Transilvania.
Un sibian a pus pe picioare în 2009 un proiect fără precedent în România care poartă numele „Singles Camp“. Este vorba despre vacanţe în ţară şi în străinătate la care participă grupuri restrânse de români, care trebuie să îndeplinească cumulat două condiţii: să nu aibă partener de viaţă şi să fie sociabili.
Se încarcă comentariile...
