Ce se întâmplă cu dosarele Secţiei pentru anchetarea magistraţilor după decizia crucială a Curţii Europene

Sediul Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie FOTO/Ionuţ Mureşan

Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) de marti, 18 mai 2021, care pune capăt activităţii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), va produce o serie de schimbări majore în instanţele din România.

Dosarele în care magistraţii au fost cercetaţi de Secţia Specială, indiferent de faza în care se află, vor fi reluate de la zero, sunt de părere specialiştii în drept consultaţi de adevărul.ro.

Acest lucru nu se va întâmpla din oficiu, ci doar la solicitarea celor direct interesaţi, adică procurorii inculpaţi de SIIJ sau la intervenţia Parchetului General.

 În spaţiul public s-a pus problema că, decizia CJUE nu poate influenţa dosarele în discuţie aflate în faza de urmărire penală sau deja în instanţă, ci va viza anchetele magistraţilor de acum încolo.

Experţii în drept susţin că atâta vreme cât actele de urmărire penală au fost emise de o instituţie înfiinţată nelegal, acestea sunt lovite de nulitate.

Potrivit sursei citate, magistraţii (procurori şi judecători) care sunt suspecţi sau inculpaţi în dosarele instrumentate de SIIJ au posibilitatea de acum încolo să solicite instanţei de judecată, în baza deciziei Curţii Europene, anularea tuturor actelor lucrate de Secţia Specială. În această situaţie, cauzele se vor întoarce la parchetele competente, altul decât SIIJ, iar cercetarea va fi reluată de la actul de sesizare, adică de la zero.

Cea de-a doua variantă este ca Parchetul General să solicite instanţelor de judecată anularea actelor făcute de Secţia Specială în dosarele care vizează magistraţii acuzaţi. Deocamdată nu s-a luat o decizie în acest sens.

Surse judiciare au declarat, pentru ziarul ”Adevărul”, că o serie de procurori inculpaţi de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se pregătesc să ceară instanţelor anularea cercetării judecătoreşti şi retrimiterea rechizitoriilor la parchetele competente.

Magistraţii aflaţi în această situaţie nu vor scăpa de acuzaţii, doar că ancheta va fi reluată de alte parchete competente, fie DNA, fie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum se proceda până la înfiinţarea Secţiei Speciale.

Activitatea Secţiei Speciale a început în octombrie 2018, sub conducerea procurorului Adina Florea. SIIJ are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Activitatea acestei structuri de parchet a fost intens criticată în ultimii doi ani, dat fiind că o parte dintre cauze fie nu au fost finalizate, fie au fost clasate, peste 500. În 2020, SIIJ a finalizat doar două rechizitorii pe care le-a deferit justiţiei, ambele vizându-l pe fostul procuror DNA Ploieşti, Mircea Negulescu.

Cauzele de notorietate în care a lucrat Secţia Specială

Laura Codruţa Koveşi, fost şef al DNA, în prezent procuror şef european, a fost cercetată în două dosare: cazul aducerii în ţară a omului de afaceri Nicolae Popa, fost director FNI. Koveşi a fost acuzată că a luat bani de la fostul parlamentar Sebastian Ghiţă care ar fi plătit costurile de transport pentru aducerea în România a fostului director FNI care se ascundea în Indonezia. Laura Codruţa Koveşi a fost plasată în control judiciar în acest dosar printr-o decizie a procurorilor din cadrul SIIJ. Măsura preventivă a fost emisă chiar în perioada în care Kovesi se pregătea să devină procuror şef european.

Fosta şefă a DNA a mai fost vizată de o anchetă a SIIJ, alături de foştii procurorii anticorupţie de la Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu. În acest dosar sunt acuzaţii de organizare de grup organizat.

Un alt dosar cu notorietate îl vizează pe fostul procuror anticorupţie din Ploieşti, Mircea Negulescu. Acesta a şi fost arestat preventiv, fiind acuzat că a constrâns  mai multe persoane să facă declaraţii mincinoase în dosarul ”Ponta-Blair”, instrumentat de DNA Ploieşti.

În vizorul Secţiei Speciale  a fost şi procurorul constănţean Andrei Bodean Care a fost acuzat de un avocat că a falsificat probe într-un dosar. Bodean este procurorul care l-a trimis în judecată pentru fapte de corupţie pe fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre.

Pe lista magistraţilor cercetaţi de SIIJ s-au aflat şi procurori din cadrul structurii teritoriale Oradea a DNA, Ciprian Man şi Cristian Ardelean, acuzaţi de abuz în serviciu şi şantaj. Cei doi procurori au fost bănuiţi că ar fi ameninţat judecători de la Curtea de Apel Oradea cu fabricarea de dosare, dacă nu dădeau soluţii favorabile în cauzele DNA.

Vă recomandăm şi:

Codruţa Kovesi solicită în instanţă ca Adina Florea de la Secţia Specială să nu mai ţină „la fişet” dosarul în care e vizată pentru repatrierea lui Nicolae Popa

George Maior, audiat la Secţia Specială în dosarul Codruţei Kovesi: SRI şi-a făcut datoria