Turist în România. Cum poţi vizita reşedinţa Brătienilor şi necropola regilor României în numai câteva ore
0
Judeţ cu numeroase obiective turistice, Argeşul este şi locul unde într-o singură zi şi în doar câteva ore pot fi vizitate atât Vila Florica de la Ştefăneşti-reşedinţa Brătienilor (cea mai importantă familie de oameni politici din istoria României), cât şi necropola regilor României de la Curtea de Argeş.
De la Bucureşti până la Ştefăneşti este doar o oră de mers cu maşina pe A1, iar drumul spre Vila Florica este uşor de parcurs. De la intrarea în Piteşti şi până la reşedinţa Brătienilor veţi face cu maşina aproximativ 10 minute.
La Vila Florica de la Ştefăneşti-Argeş, locul unde s-a născut şi a trăit familia Brătienilor, s-a deschis pentru public, din 1 iunie, Muzeul Naţional Brătianu.
Construirea casei de la Florica a început în 1858, după ce Ion C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, noua familie stabilindu-şi căminul la ţară.
Vila Florica a revenit în administrarea Ministerului Culturii în ianuarie a.c. În conacul de la Florica s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă care a dat ţării nu mai puţin de trei prim-miniştri, dintre care primii doi – Ion şi Ionel Brătianu – au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne, de numele primului legându-se războiul Independenţei, cel de-al doilea realizând – tot în urma unui război – Unirea din 1918 şi reformele ce au stat la baza democraţiei interbelice. Conacul de la Florica mai este supranumit şi „Mecca liberalilor”, având în vedere importanţa uriaşă a Brătienilor în istoria liberalilor şi mai ales a României.
Durata traseului de vizitare este de aproximativ o jumătate de oră. Preţul întreg al unui bilet de intrare pentru adulţi este de 20 lei. Pensionarii plătesc 10 lei, iar elevii şi studenţii 5 lei.
După cum precizează Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Naţional Brătianu, „la Muzeu sunt 24 de obiecte ce au aparţinut familiei Brătienilor, multe dintre ele provenind de la Muzeul Goleşti. Un exponat deosebit este tocul folosit de către Ion C. Brătianu la Congresul de pace de la Berlin din 1878. Este tocul cu care a semnat actul ce consfinţea independenţa României. La Muzeu poate fi văzut şi bastonul lui Ion C. Brătianu”.
Înainte de a pleca de la Vila Florica, puteţi poposi pentru un sfert de oră şi la Biserica Brătienilor, aflată la doar câteva sute de metri mai jos. Biserica a fost construită de acelaşi arhitect francez care a refăcut şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Trei foşti prim-miniştri ai României sunt îngropaţi aici: Ion C. Brătianu, Ionel Brătianu şi Vintilă Brătianu. Biserica Sf. Ioan Botezătorul este locul unde sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei Brătianu. Biserica a fost construită în 1898 după planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy, acelaşi care restaurase şi mănăstirea Curtea de Argeş.
Ca să ajungeţi la necropola regală de la Curtea de Argeş de la Ştefăneşti aveţi nevoie de doar 45 de minute. De la Ştefăneşti trebuie să reveniţi până la intrarea în Piteşti, numai că trebuie să mergeţi în dreapta, pe centura Piteştiului, urmând indicatorul spre comuna Bascov. Veţi merge aproximativ 10 minute cu maşina pe centură până la sensul giratoriu din comuna Bascov, iar de acolo veţi face dreapta spre Curtea de Argeş, distanţa fiind parcursă în medie în aproximativ 35 de minute.
Toţi regii României, îngropaţi la Curtea de Argeş
Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, unde sunt îngropaţi Regele Carol al II-lea, Regele Mihai, Regina Ana şi Regina Elena, este situată lângă mănăstirea Curtea de Argeş. Edificiul a fost înălţat din 2009, pornind de la o iniţiativă a Familiei Regale, sprijinită de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Familia Regală şi-a dorit o necropolă, pentru că vechea biserică de la Curtea de Argeş nu mai poate adăposti şi alte morminte. Pentru că nu putea alinia spre est toate cele 16 morminte regale, arhitectul Augustin Ioan a gândit o soluţie. A desenat necropola ca pe un portic în arc de cerc, al cărui centru este chiar masa din altar - locul în care omul primeşte harul divin. Catedrala cea nouă este construită mai joasă şi uşor retrasă faţă de monumentul central al aşezământului monahal, tocmai pentru a nu impieta spaţiul sacru ridicat, după cum spune legenda, de Meşterul Manole, care a zidit-o pe Ana lui în mănăstire.
În mănăstirea de la Curtea de Argeş, aflată la doar o sută de metri de necropolă, sunt înmormântaţi: Neagoe Basarab - ctitorul mănăstirii (domn al Ţării Româneşti între anii 1512 şi 1521), Doamna Despina - văduva domnitorului (care s-a călugărit după moartea acestuia, devenind monahia Platonida), Doamna Stana - fiica lui Neagoe Basarab (soţie a domnitorului Ştefăniţă Vodă al Moldovei, Radu de la Afumaţi - soţ al Doamnei Ruxandra, altă fiică a lui Neagoe Basarab. Tot în pronaosul bisericii îşi dorm somnul de veci Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I şi Regina Maria.
Vă mai recomandăm:
Zeci de oameni au strigat la Curtea de Argeş „Regele Nicolae!“. Fostul principe, aplaudat de mulţime
Se încarcă comentariile...
