România lucrului prost făcut. Cum s-au cheltuit 1,25 milioane de euro pentru un pod care riscă să se dărâme. Executantul a facturat inclusiv lucrări deja efectuate
0
Podul de la Căteasca - Argeş, realizat nejustificat cu fonduri europene sub pretextul unor avarii produse la inundaţiile din 2005, a băgat bani grei în conturile SC Zeus SA din Piteşti. Şi nu o dată, ci de două ori. Ultima oară - pentru lucrări care, în realitate, nu se mai justificau, fiind deja executate. La 7 ani de la inaugurare, podul este monitorizat cu senzori de teama unei posibile prăbuşiri.
Pentru toate artificiile prin care s-au pompat bani europeni către ececutanţi a fost nevoie de documente false, iar Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat pedepse cu ani grei de închisoare în cazul unor nume grele din judeţul Argeş.
Este vorba de ilegalităţi pe care inculpaţii au încercat să le şteargă inclusiv pe parcursul cercetării judecătoreşti, când la dosar au fost depus expertize care atestau împrejurări necorespunzătoare realităţilor privind calamitarea controversatului podului din Căteasca (amplasat pe DJ 703B), dar care însă n-au făcut altceva decât să crească numărul de inculpaţi care-şi leagă numele de acest scandal.
Decizia Curţii de Aprel Bucureşti în dosarul “Căteasca“, pronunţată pe 15 mai 2017 şi atacată la instanţa supremă, l-a condamnat pe fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, la opt ani de închisoare cu executare( şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pedeapsă care a fost contopită cu o altă condamnare în dosarul “Şcolilor”, dosar care l-a trimis în puşcărie, de unde a ieşit pe 24 mai 2017, după executarea unei treimi din pedeapsă). Şi tot în dosarul cotroversatului pod de la Căteasca, Grigore Dobre, administratorul firmei de construcţii SC Zeus SA din Piteşti, a primit cinci ani de închisoare.
Lanţul faptelor care au dus la aceste condamnări este unul lung
În cursul lunii martie 2009, Consiliul Judeţean Argeş, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedura de achiziţie publică prin licitaţie deschisă ce avea că obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundaţii. În concret, era vorba de reconstrucţia a două poduri amplasate pe drumuri judeţene, în localităţile Căteasca, respectiv Ciomăgeşti. Fondurile respective proveneau din accesarea unui proiect finanţat din fonduri PHARE destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră şi de mediu afectate de inundaţiile din perioada aprilie - mai şi iulie - august 2005.
Procurorii au arătat că podul era deja avariat când s-au produs inundaţiile, iar Nicolescu şi Corneliu Oprescu, primarul comunei Căteasca, au semnat cererea de finanţare pe baza unor acte false, astfel încât CJ Argeş ar fi încasat ilegal fonduri nerambursabile de 1,25 milioane de euro.Vechiul pod de la Căteasca
În acelaşi an, 2009, în urma licitaţiei organizate de Consiliul Judeţean Argeş, contractul de reabilitare a podului Căteasca a fost atribuit, în mod nelegal, după cum au concluzionat procurorii DNA, societăţii comerciale Zeus SA. Asta, în condiţiile în care, iniţial, licitaţia fusese câştigată de o altă societate, înlăturată mai apoi, în mod arbitrar, de comisia de evaluare, după reluarea procedurii, dispusă de preşedintele de atunci al CJ Argeş, Constantin Nicolescu. Respectiva firmă scoasă din joc venise cu o ofertă financiară cu 3.779.787,8 de lei mai mică, suma ce reprezintă, potrivit procurorilor, prejudiciu în dauna CJ Argeş.
În cele din urmă, lucrările de construcţie au fost executate de către Zeus SA, una din firmele “de casă” ale lui ConstantinNicolescu, pe atunci preşedinte Consiliului Judeţean Argeş, şi SC Dracones Construct Grup Piteşti, cea de-a doua firmă avându-l ca asociat pe ginerele şefului CJ. Materialele pentru respectiva lucrare au fost furnizate de SC Setro Metal Câmpulung, societate comercială de care-şi leagă numele o altă rudă a lui Constantin Nicolescu..
Suplimentări pentru lucrări deja executate
Zeus SA, a avut de căştigat de două ori, asta pentru că în cursul lunii iunie 2010, în baza unor înscrisuri falsificate, în cadrul unei proceduri de achiziţie la fel de falsificată, Consiliul Judeţean Argeş a atribuit firmei Zeus un contract în valoare de 4,9 milioane de lei pentru presupuse lucrări suplimentare la acelaşi pod care, în realitate nu se mai justificau, fiind deja executate din martie 2010.
Pentru aceste contracte atribuite cu dedicaţie, Nicolescu Constantin a primit, potrivit procurorilor, încă dinanul 2009, ca mită de la Grigore Dobre, patronul firmei Zeus, un spaţiu comercial, de peste 300 de metri pătraţi în Piteşti, în valoare de 447.000 lei. Darea/luarea de mită a fost mascată la Biroul Notarului Public Ionel Didea (inculpat în dosar) prin încheierea unui contract fictiv de vânzare-cumpărare.
Construcţia unui nou pod la Căteasca era însă necesară. O arată şi ceea ce a mai rămas din vechiul pod, o spun şi localnicii şi o confirmă şi actualul primar. Dubioase sunt însă pretextul nereal cu care au fost accesate fondurile şi firmele care au înghiţit banii pentru o lucrare care nici măcar nu e sigură. Asta pentru că, una peste alta, la şapte ani de la inaugurare, controversatul pod de la Căteasca, care are o garanţie de 50 de ani, riscă să se prăbuşească din cauza faptului că la momentul realizării sale, s-a omis un aspect mai mult decât important. Este vorba de un prag de fund (neprevăzut în proiect, care a micşorat, evident, şi costurile de execuţie). Mai exat, o lucrare de regularizare a albiei, transversal, pe toată lăţimea albiei, în scopul menţinerii talvegului la o cotă necesară, în amonte de lucrare, prin reducerea vitezei curentului.
Necesitatea realizării pragului de fund rezidă din faptul că el protejează patul şi malurile albiei împotriva eroziunilor şi menţine stabilitatea acestora. Cum acest prag nu există, din cauza vitezei de curgere a apei, podul înseană un pericol. Este concluzia unor expertize recente care arată ş de ce investiţie ar mai fi nevoie ca lucrearea să fie 100% sigură.
“Pragul, la nivel de costuri, înseamnă cât un pod nou, adică 100-200 de miliarde. Ce să mai, situaţia acolo este extrem de delicată şi la acest moment, podul se află în monitorizare, fiind instalaţi mai mulţi senzori pe picioarele lui, iar dacă situaţia se degradează, se poate ajunge chiar şi până la închiderea lui”, anunţa, încă de anul trecut, Sorin Ivaşcu şeful Direcţiei Investiţii din Consiliul Judeţean Argeş.
Actualul primar al comunei Căteasca este de părere că semnalul de alarmă este unul nejustificat.
“Podul este practicabil, se circulă pe el după cum se poate observa, nici vorbă de prăbuşire. Şi era nevoie de el, pentru că se vede bine cum arată cel vechi, care avea de ani buni probleme”, explică, pentru “Adevărul”, primarul comunei Căteasca, Eugen Mira.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde se judecă apelul inculpaţilor din acest dosar este cea care va stabili dacă pedepsele pronunţate de Curtea de Apel bucureşti sunt sau nu pe măsura faptelor artizanilor controversatului pod.
Doi experţi trimişi, ulterior, în judecată
De amintit că, pe lângă Grigore Dobre şi Constantin Nicolescu, alte 8 persoane au fost condamnate în acest dosar. Toţi aşteaptă acum decizia ÎCCJ.
În paralel, au fost trimişi în judecată şi experţii care au vrut să deturneze cercetarea judecătorească, Primul, Nicola Gheorghe, a încercat asta printr-un raport de expertiză criminalistică (grafică) extrajudiciară întocmit de el, lucrarea fiind efectuată la solicitarea notarului public Didea Ionel. “Acest raport a fost depus la dosarul cauzei pentru a înlătura, pe de o parte, concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit anterior şi, pe de altă parte, pentru a îngreuna sau zădărnici judecata în cauza penală respectivă”, a concluzionat DNA.
Cel de-al doilea, Ioan Scarlat este autorul unui raport de expertiză contabilă extrajudiciară, întocmit la solicitarea Consiliului Judeţean Argeş în care, în calitate de expert contabil autorizat, ar fi atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului ce se referă la calamitarea podului din Căteasca, de peste Râul Argeş, în perioada aprilie-mai 2005 şi iulie-august 2005 şi la existenţa documentelor justificative la nivelul Consiliului Judeţean Argeş şi a celorlalte instituţii publice implicate în gestionarea efectelor calamităţilor.
“Scarlat Ioan a dat cu intenţie un ajutor concret inculpaţilor din dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, cu scopul de a îngreuna sau zădărnici judecata în cauza penală menţionată anterior şi, pe fond, a împiedica tragerea la răspundere penală a acestora, raportul respectiv fiind depus şi înregistrat la Consiliul Judeţean Argeş, iar apoi şi la dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.Dosarul a fost trimis spre judecare Curtea de Apel Piteşti”, se arată într-un comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Se încarcă comentariile...
