Pas important pentru bisericile de lemn din Argeş. Patrimoniul pentru care va fi solicitată finanţare prin PNRR
0A fost semnat protocolul de colaborare între UAT Judeţul Argeş şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, document necesar depunerii proiectului “Promovarea Bisericilor de lemn din Judeţul Argeş”, pentru obţinerea finanţării prin PNRR.
Protocolul a fost semat luni, 28 martie, şi reprezintă un pas important pentru punerea în valoare a bisericilor de lemn din judeţul Argeş, autentice bijuterii de patrimoniu - majoritatea monumente istorice - adesea ignorate de turiştii focusaţi pe cele câteva obiective turistice celebre ale zonei.
"Protocolul are ca obiect conlucrarea în vederea depunerii proiectului în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Pilonul IV. Coeziunea socială şi teritorială, Componenta C11 – Turism şi Cultură, Investiţia 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale. Proiectul va fi depus de CJ Argeş", precizează Consiliul Judeţean Argeş
În zona din jurul municipiului Piteşti se menţin încă în stare de funcţionare astfel de monumente ale arhitecturii lemnului. La fel şi pe teritoriul comunei Bascov, în apropierea ramificaţiei spre Râmnicu Vâlcea a şoselei naţionale Piteşti - Curtea de Argeş, precum şi în satul Glâmbocu, situat la 2 km Nord-Est de centrul localităţii de reşedinţă. Dacă proiectul “Promovarea Bisericilor de lemn din Judeţul Argeş” va obţine finanţare prin PNRR, toate aceste monumente - incluse deja într-o rută a bisericilor de lemn din judeţ - ar primi o şansă în plus să intre în atenţia unor circuite turistice.
Lăcaşele "bijuterii" care ar putea atrage mii de turişti
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului", de la Glâmbocu, ridicată de Dascălul Radu cu "megieşii" în anul 1808, după cum aflăm din pisania scrisă de pictorul Panteleimon, Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului" - Voroveni sau Biserica de lemn „Naşterea Precistei" - Călugăriţa sunt doar trei exemple de astfel de monumente din judeţ.
Biserica de lemn din Jupâneşti, a cărei pisanie aminteşte anul 1742 (leat 7250) ca dată a zidirii, înconjurată de crucile de morminte (datate între 1739 şi 1740), care duc cu gândul la existenţa unei alte biserici pe aceste meleaguri, înaintea acesteia (aşezarea de moşteni fiind atestată din zilele Sfântului Voievod Neagoe Basarab), păstrează elemente artistice cu semnificaţii arhaice, precum "capul de cal", şir de "zimţişor" la cosoroabele (bârnele orizontale care susţin căpriorii) streşinii sau la bârnele de formare a bolţilor, frânghia, discul solar, crucea, capul de balaur cu care se termină brâul "în frânghie" de la exterior.
Biserica de lemn „Înălţarea Domnului", din Jupâneşti Foto: CJ Argeş
"În aria localităţilor situate pe firul Râului Doamnei, bisericile din Găneşti şi Jupâneşti constituie dovezi grăitoare ale artei constructorilor cruceri din zona Muscelului", precizează CJ Argeş.
Biserica de lemn „Sf. Voievozi" - Valea Faurului, de pe valea Vîlsanului, din a cărei veche pisanie a rămas consemnat anul 1727 ca fiind cel în care Pătru şi Radu Muşatescu au ridicat această biserică, este un alt exemplu de reţinut.
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Robaia, aflată în partea de nord a judeţului, aproape de Mănăstirea Robaia, pe drumul dintre Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel, aşezată pe un soclu masiv din bolovani de râu, e şi ea o minunăţie. La fel şi Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bărbălăteşti, aflată tot în partea de nord a judeţului, situată aproape de Curtea de Argeş.
Biserica "Sf. Ioan Botezătorul", Bărbălăteşti Foto: CJ Argeş