Mănăstirea Curtea de Argeș va fi restaurată din temelii. Aici se află mormintele regilor Carol I și Ferdinand și o Evanghelie unică în lume
0La începutul anului viitor, grație unui proiect cu fonduri europene, va începe restaurarea mănăstirii Curtea de Argeș, un simbol al istoriei și culturii României. Construită în perioada 1515-1517 de către Neagoe Basarab, Mănăstirea Curtea de Argeș este unul dintre cele mai faimoase lăcașuri de cult.

Contractul de finanțare a fost semnat în această săptămână, iar proiectul are o valoare totală de 34 de milioane de lei, dintre care 98% sunt fonduri europene, iar 2% cofinanțarea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.
Este prima restaurare completă a celebrului lăcaș de cult după aproape 140 de ani. Conform contractului, lucrările de restaurare trebuie finalizată până la sfârșitul lui aprilie 2028.
”Lucrările presupun realizarea de către specialiști în domeniul patrimoniului, a mai multor lucrări de consolidare a clădirii, restaurare a picturii murale interioare și de schimbare a învelitoarei din plumb tot cu plumb, precum și alte lucrări conexe. În interior va fi montat un sistem care să nu mai permită infiltrațiile de apă din precipitații, un nou sistem de ventilație pentru eliminarea umidității. Va fi restaurată toată pictura. Ultima restaurare completă a fost în vremea Regelui Carol I. Grație acestui proiect se va readuce la frumusețea de odinioară unul dintre cele mai importante și cunoscute edificii bisericești ortodoxe din România, simbol al istoriei și culturii Naționale”, a declarat pentru ”Adevărul” ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.
De la începutul anului 2025 va începe organizarea de șantier pentru acest proiect major, în funcție de condițiile meteorologice.
În ultimii 25 de ani au mai fost câteva restaurări la piatra exterioară, la altar și la învelitoare.
La Mănăstirea Curtea de Argeş, aflată la aproximativ o sută de metri de Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, se găsesc, pe de o parte, mormintele Regelui Carol I (1839-1914) şi al Reginei Elisabeta (1843-1916), între care se află o cutiuţă pirogravată, cu osemintele micuţei prinţese Maria (1870-1874), iar de cealaltă parte se află mormintele Regelui Ferdinand (1865-1927) şi al Reginei Maria (1875-1938).
Când a fost ultima restaurare completă
În afară de mormintele regale, la Mănăstirea Curtea de Argeș se află și moaștele Sfintei Filofteia. În 1866 și 1867, paraclisul și turnul de intrare au fost distruse de două incendii, însă, la inițiativa Regelui Carol I, mănăstirea a fost restaurată începând cu anul 1875 de către arhitectul francez du Noüy, fresca originală fiind înlocuită cu o pictură nouă. Restaurarea mănăstirii a durat în total 11 ani.

După terminarea lucrărilor de restaurare, mănăstirea a fost resfinţită pe 12 octombrie 1886, printr-un ceremonial impresionant la care au participat monarhii României. Pentru a onora acest eveniment deosebit şi, în același timp, pentru a continua, împreună cu soţul său, tradiţia de ctitorire şi donaţie a domnilor români, Regina Elisabeta a dăruit Mănăstirii Curtea de Argeş o Evanghelie unică în lume, foarte bogat decorată, scrisă cu litere de aur şi pictată pe pergament chiar de către ea.
Iată ce preciza George Bengescu despre Evanghelia unicat în lume în volumul „Din viaţa Majestăţii sale Elisabeta, Regina României”, publicat în 1906 la Editura Socec&Co. : „Acest nepreţuit odor este scris întreg de M.S. Regina Elisabeta, pe 50 de pagini mari în folio; fiecare pagină este încadrată într-un chenar lat de 15 centimetri şi alcătuit din motive diferite şi combinate după inspiraţiune proprie: când flori de munte, rânduite cu gust, când seminţe de paltin, când împletituri de arabescuri şi desemnuri luate din ornamentica românească. Fundul fiecărei pagini este deosebit colorat. Textul e scris cu aur sau cu argint, după cum convine mai bine tonului coloarei. Fiecare pagină din cele 50 fiind unice în sine prin iniţiale, prin decoraţiune şi colorare, destăinuieşte o intenţiune artistică şi o bogată imaginaţiune a regescului lor autor“.
Mănăstirea Curtea de Argeș a fost model pentru numeroase alte mănăstiri construite ulterior în Țara Românească.