Analiză Artificiul din noua lege a salarizării: coeficienții scad, dar lefurile cresc. Președintele și miniștrii primesc mii de lei în plus

Noua lege a salarizării unitare, pusă în dezbatere publică, schimbă în totalitate modul de calcul al salariilor pentru bugetari, crescând valoarea de referință de la 2.080 lei cât este în prezent, la 4.100 de lei, în timp ce coeficienții de salarizare sunt diminuați de la 12 la 8.

Salariile unor demnitari cresc chiar și cu 25% din ianuarie, conform noii grile de salarizare

Deși s-ar crede că prin aceste modificări extrem de importante salariile bugetarilor vor scădea, o bună parte dintre acestea vor fi de fapt majorate, lucru recunoscut și de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

De altfel, ministrul a spus că, în cazul în care noua lege a salarizării unitare va fi aprobată în forma actuală, 56% din salarii vor fi majorate, diferența de 44% din bugetari urmând să primească salariul la nivelul actual, chiar dacă în urma recalculării vor rezulta venituri mai mici. „Pentru salariul meu de ministru, creșterea ar fi de 22%, adică aproximativ 2.500 de lei”, a declarat Pîslaru.  

Concret, în noua grilă de salarizare este prevăzut un coeficient maxim de 8 pentru salariul președintelui României, la polul opus fiind viceprimarul unei localități cu până în 10.000 de locuitori cu un coeficient de 3,5.

Toate calculele de mai jos reflectă salariile brute, în funcție de noile grile de salarizare.

Cu cât cresc salariile aleșilor, de la președintele României la senatori

Potrivit calculelor „Adevărul”, aplicarea noii grile de salarizare de la 1 ianuarie 2027 va aduce majorări considerabile de venituri, după cum urmează:

- președintele României va avea un salariu brut de 32.800 lei, față de 24.960 lei în prezent, cu 7.840 lei mai mult;

- președinții Senatului și Camerei Deputaților vor avea un coeficient de 7,50, față de 11,50 în prezent, respectiv 30.750 lei, față de 23.920 lei, cu 6.830 lei în plus;

- senatorii și deputații vor avea un coeficient de 6 față de 9 în prezent, respectiv 24.600 lei față de 18720, cu 5.880 lei în plus.

Mii de lei în plus pentru guvernanți și demnitari numiți în funcții

Creșteri importante de venituri sunt înregistrate și pentru guvernanți, după cum urmează:

- premierul României va avea un coeficient de 7,50 față de 11,50, respectiv 30.750 lei față de 23.920 lei, cu 6.830 lei;

- viceprim-ministrul va avea un coeficient de 6,60 față de 10,70, respectiv un salariu de 27.060 lei față de 22.256 lei, cu 4.804 lei în plus;

- miniștri vor avea un coeficient de 6,50 față de 10,50, respectiv un salariu de 26.650 lei față de 21.840 lei, cu 4.810 lei în plus;

- secretarii de stat vor avea un coeficient de 5,60 față de 8, respectiv un salariu de 22.960 lei față de 16.640 lei, cu 6.320 lei în plus.

Majorări considerabile sunt înregistrate și pentru șefii unor instituții publice, după cum urmează:

- președintele Academiei Române – coeficient de 6,30, față de 10,50 în prezent, respectiv un salariu de 25.830 lei, față de 21.840 lei în prezent, un plus de 3.990 lei;

- șefii Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Secretariatului General al Guvernului, Consiliului Concurenței, Consiliului Național al Audiovizualului, CNSAS, AEP și consilierii prezidențiali vor avea din ianuarie 2027 un coeficient de 6,26 față de 10,50 (doar președintele Curții de Conturi are acum un coeficient de 11), ceea ce înseamnă că vor avea un venit lunar de 25.666 lei față de 21.840 lei, cu 3.826 lei în plus.

Creșteri substanțiale și pentru primari

Și coeficienții de salarizare pentru aleșii locali au fost modificați, din calculele „Adevărul” rezultând că și aici au loc majorări substanțiale de venituri, după cum urmează:

- primarul general al Capitalei va avea un coeficient de 6,5 față de 10 cât este în prezent, respectiv un salariu de 26.650 lei, faţă de 20.800 lei în prezent, cu 5.850 lei mai mult;

- viceprimarul Capitalei, președintele Consiliilor Județene, primarii municipiilor reședință de județ și primarii de sector din București vor avea un coeficient de 6, față de 9 în prezent, respectiv 24.600 lei față de 18.720 lei, un plus de 5.880 lei;

- viceprimarii localităților cu până la 10.000 de locuitori vor avea un coeficient de 3,5 față de 4 în prezent, respectiv 14.350 lei de la 8.320 lei în prezent, cu 6.030 lei în plus.

Unele salarii cresc şi cu 25%

După cum reiese din calculele de mai sus, în unele situaţii, modificările de calcul aduc majorări ale salariului brut chiar şi cu 25%, deşi ministrul Dragoş Pîslaru spunea în conferinţa de prezentare a noii legi a salarizării unitare că majorările vor fi de maxim 22%.

„Salariile de bază și salariile lunare (mediane) sunt proiectate să crească pentru majoritatea funcțiilor (99,6% şi, respectiv, 57,6%), conform repoziționării lor în structura de grade: cu cât e mai mare creşterea în ierarhie, cu atât nivelul salarial creşte. În medie, salariile de bază sunt proiectate să crească cu 22% la nivelul familiilor ocupaționale civile”, a afirmat luni seară ministrul Pîslaru.

Impact bugetar uriaș pentru stat

Aplicarea noii legi a salarizării unitare ar urma să aibă un impact semnificativ asupra bugetului de stat, în condițiile în care majorările salariale vizează o mare parte a aparatului bugetar.

Economiștii avertizează că orice creștere consistentă a cheltuielilor cu salariile trebuie corelată cu evoluția veniturilor bugetare și cu țintele de deficit asumate de România în relația cu Comisia Europeană.

În același timp, susținătorii noii legi afirmă că sistemul actual de salarizare este dezechilibrat și plin de inechități, iar noua formulă ar aduce mai multă predictibilitate și o ierarhizare mai clară a funcțiilor din sectorul public.

Când ar urma să intre în vigoare noile salarii

Conform proiectului aflat în dezbatere publică, noile grile de salarizare ar urma să se aplice începând cu 1 ianuarie 2027, însă forma finală a legii poate suferi modificări în Parlament.

Până atunci, proiectul urmează să fie analizat de Guvern, de partenerii sociali și de reprezentanții instituțiilor publice, în contextul unor negocieri care se anunță dificile atât din punct de vedere politic, cât și bugetar.