CCR dezbate două sesizări ale lui Nicușor Dan: legea plajelor și pe cea a ariilor protejate

CCR analizează miercuri două sesizări formulate de președintele Nicușor Dan privind legea plajelor Mării Negre și cea a ariilor naturale protejate. Șeful statului susține că prevederile contestate ridică probleme de constituționalitate și pot afecta protecția mediului.

CCR dezbate miercuri două sesiări depuse de Nicuşor Dan. FOTO: Mediafax

Miercuri, 27 mai, judecătorii Curții Constituționale sunt chemați să se pronunțe asupra a două sesizări depuse de președintele Nicușor Dan, care vizează modificări legislative cu efecte directe asupra administrării plajelor de la Marea Neagră și asupra modului în care sunt protejate ariile naturale din România.

Legea privind utilizarea plajelor Mării Negre

Prima dintre sesizările aflate pe masa Curții vizează Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, act normativ contestat de președinte încă din luna noiembrie a anului trecut.

Noua formulă legislativă prevede posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să ofere în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic și aflate pe raza administrativ-teritorială a acestora. Suprafața respectivă ar urma să fie folosită ca plajă publică.

În sesizarea trimisă Curții Constituționale, Nicușor Dan susține că prevederea ridică probleme de constituționalitate, întrucât plajele și falezele maritime fac parte din domeniul public al statului.

Șeful statului argumentează că titularul dreptului de proprietate asupra acestor terenuri este statul român, având în vedere că faleza și plaja mării sunt incluse în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului. În plus, președintele atrage atenția că autoritățile administrației publice locale nu se încadrează în categoria instituțiilor de utilitate publică și, prin urmare, nu ar avea capacitatea legală de a primi în folosință gratuită astfel de terenuri.

Din această perspectivă, președintele apreciază că prevederea prin care administrațiile locale ar putea primi până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic contravine articolului 136 alineatul 4 din Constituție, care stabilește regimul juridic al bunurilor aflate în proprietate publică.

Legea privind ariile naturale protejate

Tot în luna noiembrie a anului trecut, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională și în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și regulile privind evaluarea impactului asupra mediului.

El consideră că actul normativ ridică probleme serioase de constituționalitate și intră în contradicție cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene, în special în ceea ce privește protecția biodiversității și evaluarea efectelor asupra mediului în cazul unor investiții majore.

„Am semnat sesizarea către Curtea Constituţională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate şi al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituţionalitate şi contravine obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de interes pentru securitatea naţională”, a transmis președintele pe Facebook.

Potrivit argumentelor prezentate în sesizarea de neconstituționalitate, legea ar încălca dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat prin articolul 35 din Constituție, și ar intra în conflict direct cu legislația europeană privind protecția habitatelor naturale și evaluarea impactului asupra mediului.

Președintele avertizează că directivele europene nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare și că eliminarea evaluărilor de mediu și a măsurilor compensatorii impuse de Uniunea Europeană ar putea reduce semnificativ nivelul de protecție a biodiversității.

În plus, șeful statului susține că adoptarea unor astfel de măsuri ar putea expune România riscului declanșării unei proceduri de infringement din partea instituțiilor europene.

„Independenţa energetică a ţării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligaţia constituţională şi europeană de a proteja patrimoniul natural şi de a garanta fiecărui cetăţean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanţii ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, spune președintele.