Cea mai scumpă legumă din lume crește la noi pe după garduri. Lăstarii care în Occident se vând și cu 1.000 de euro kilogramul

Cea mai scumpă legumă din lume este mugurul de hamei! De multe ori se vinde și cu 1000 de euro kilogramul, fiind ingredientul principal al unor delicatese gastronomice de la restaurantele cu ștaif franțuzești și belgiene. Culmea, în România se găsește în tufele de pe lângă garduri.

Hameiul FOTO wikipedia

În lume există alimente de lux, foarte cunoscute. Toată lumea le știe, dar puțini au ajuns să le guste. Unele dintre ele depășesc, la prețul per kilogram, un salariu mediu net câștigat lunar de un angajat din România. Pe această listă, toată lumea își imaginează că se găsesc caviarul, trufele sau carnea de vită japoneză. Ei bine, sunt alimente care sunt chiar mai scumpe decât acestea. De exemplu, cea mai scumpă legumă din lume este mugurul de hamei, o delicatesă care poate să coste și 1000 de euro pe kilogram. Motivele pentru care o plasă de muguri verzi a ajuns să coste cât dublul salariului minim pe economie (net) sunt multiple și se leagă inclusiv de cerere și de modul în care sunt preparați.

Culmea, în România, această legumă care lasă găuri în buzunare crește pe lângă garduri și prin șanțuri, dar nu o vrea nimeni.

Planta înrudită cu faimosul cannabis

Mugurii de hamei cresc la capătul plantelor de hamei. Sunt acele plante faimoase pentru producția berii. Practic, mugurii de hamei sunt niște vlăstari mici, albi și seamănă cu tulpinile de sparanghel. Tocmai de aceea sunt numiți „aurul alb”.

Din punct de vedere științific, hameiul este o plantă cu flori din familia cânepei, adică din familia Cannabaceae. Adică este înrudită cu plantele din care se face marijuana. Hameiul este o plantă perenă, erbacee și cățărătoare, care produce lăstari noi la începutul primăverii și se retrage toamna într-un rizom rezistent la frig.

Planta este originară din Asia de Vest, Europa și America de Nord. Florile în formă de con, adică cele feminine, sunt folosite pentru conservarea și aromatizarea berii. Hameiul este o plantă care poate ajunge până la 10 metri înălțime și poate trăi până la 20 de ani. Mugurii de hamei apar doar primăvara, în lunile martie și aprilie. Doar atunci pot fi recoltați și valorificați. Efectiv, mugurii de hamei sunt lăstari tineri, albi, care cresc sub pământ. Atunci când se curăță hameiul, acești muguri sunt îndepărtați, tocmai pentru ca planta să crească mai puternică și mai înaltă, pentru a produce mai multe „conuri” de hamei.

„Aurul alb” și un gust unic

Mulți fermieri din Occident, dar mai ales din Belgia, Franța și Olanda, recoltează cu mare grijă acești muguri. Și asta fiindcă ei reprezintă un ingredient de top pentru restaurantele de lux din Europa de Vest. Acești lăstari de hamei au un gust unic: este fin, ușor amar și cu aromă de nucă. Se gătesc la fel ca sparanghelul. Partea inferioară, mai tare, trebuie îndepărtată, iar înainte de fierbere trebuie spălați foarte bine. De cele mai multe ori, sunt sotați în unt, cu sare și suc de lămâie.

Aroma lor delicată se potrivește foarte bine cu cartofi, pește sau carne de pui. De multe ori sunt comparați de bucătari cu sparanghelul alb premium, cu trufele de primăvară sau cu microplantele rare. Mugurii de hamei nu sunt doar gustoși, ci și bogați în nutrienți și, evident, au beneficii pentru sănătate. Adică sunt bogați în fibre, vitamine și minerale. De asemenea, sunt bogați în antioxidanți și au proprietăți antiinflamatoare care pot susține sănătatea. În plus, compușii din hamei, precum xanthohumolul, pot induce relaxare și pot contribui la îmbunătățirea calității somnului.

De ce lăstarii de hamei sunt cea mai scumpă legumă din lume

Pe piețele belgiene, de exemplu, acolo unde există mai mulți producători de hamei și implicit mai multă ofertă, prețul depășește 160 de euro pe kilogram. În momentul în care lăstarul de hamei este de calitate premium și este cerut de restaurantele de lux sau pe distanțe mai mari, deja costurile ajung la 1000 de euro pe kilogram și chiar mai mult. De ce atât de scump? Ei bine, există mai multe explicații. În primul rând, este o plantă rară. Adică apare doar într-o „fereastră” de două luni, când poate fi recoltată. În plus, așa cum mărturisesc fermierii belgieni, cei mai titrați culegători de lăstari de hamei, această delicatesă este foarte greu de recoltat.

Este o muncă migăloasă și grea. „Calculați totuși aproximativ două ore de muncă pentru un kilogram”, spune cultivatoarea Benedikte Coutigny de la „Hoppecruyt” din Belgia pentru publicația „Vilt”. Operațiunile de recoltare sunt dificile, iar graba este foarte mare pentru a reuși să culeagă cât mai mult într-un timp scurt.

Lăstarii de hamei FOTO suigenerisbrewing.com

„Trebuie scoși din pământ și tăiați, totul cu mâna. Un singur mugure cântărește doar unu până la două grame. Cu cinci oameni nu putem culege niciodată mai mult de zece kilograme pe zi”, precizează Coutigny pentru Vilt.

În șase săptămâni se recoltează doar 200 de kilograme de muguri. În plus, pregătirea și grija față de plante, atunci când se dorește recoltarea mugurilor de hamei, este mult mai mare. Se alege un sol special, adică unul nisipos-lutos, care drenează bine apa. Și asta fiindcă excesul de umezeală poate duce la putrezirea mugurilor. Mugurele de hamei, pentru a fi acceptat de restaurante și totodată pentru a avea acel preț de produs premium, trebuie să fie crocant și tăiat corect. „Astfel încât bucătarul să nu mai aibă aproape nimic de făcut”, adaugă fermierul belgian pentru aceeași publicație.

„Aurul alb” crește în România prin tufișuri

În timp ce prin Europa această plantă poate ajunge la prețuri astronomice, în România nimănui nu-i prea pasă de el. Hameiul sălbatic este destul de răspândit la noi în țară, mai ales în zone umede și pe marginea pădurilor. În trecut, lăstarii tineri se consumau mai ales în gospodăriile rurale de primăvară, asemănător urzicilor sau șteviei.

Sursele botanice românești descriu hameiul ca plantă spontană care crește la marginea pădurilor, în zăvoaie și lunci, pe lângă ape curgătoare, prin tufișuri și pe la marginea gardurilor vechi. Îl găsim mai peste tot, din zonele de câmpie până în cele de deal și chiar submontane. Adică îl găsiți cam peste tot prin țară.

Hameiul în flora spontană FOTO wikipedia

Are totuși o preferință pentru solurile umede și bogate în calciu. Hameiul, fiind o plantă cățărătoare, îl puteți găsi agățat de sălcii, arini sau pe gardurile cu vegetație deasă. Propriu-zis, mugurii de hamei erau consumați la români încă din vechime, dar au fost uitați odată cu apariția bucătăriei moderne pe la jumătatea secolului XX. În bucătăria țărănească românească, acești lăstari de hamei se opăreau la fel ca urzicile, în apă fierbinte, și erau utilizați în ciorbe sau la tocănițe. Există o rețetă foarte interesantă, cu ouă. Iată cum se prepară: în primul rând, lăstarii se opăresc, apoi se călesc ușor cu usturoi, iar la urmă se adaugă ouăle bătute. Se amestecă și se mănâncă cald, cu mămăligă, brânză de oaie sau lapte prins.

O lume de lux a legumelor

Pe lângă lăstarii de hamei, foarte scumpe sunt și ciupercile matsutake din Japonia, cartofii Bonnotte din Franța și rădăcina de wasabi, evident tot din Japonia. Ciupercile matsutake sunt în mare rivalitate cu lăstarii de hamei când vine vorba de valoare economică. Sunt și cei care spun că, de fapt, aceste ciuperci japoneze ar fi mai scumpe. Propriu-zis, costă în jur de 100 de dolari suta de grame. Și asta pentru că sunt foarte apreciate în bucătăria asiatică pentru aroma lor. Sunt, de asemenea, rare și dificil de cultivat.

La rândul lor, cartofii Bonnotte costă între 50 și 90 de euro pe kilogram. Sunt cultivați exclusiv pe insula Noirmoutier din Franța. Ceea ce îi face foarte rari este faptul că sunt fertilizați cu alge marine și recoltați manual. În fine, rădăcina de wasabi, mult mai cunoscută, ajunge la 250 de dolari pe kilogram. Este de înțeles, având în vedere că are nevoie de 24 de luni pentru a ajunge la maturitate și crește natural doar în pâraie montane reci și foarte curate.