Cum s-a ridicat spectaculos învăţământul dual în România: „Sunt cazuri când un tânăr de 14 ani primeşte lunar 1.000 lei“

Într-un interviu acordat pentru „Adevărul“, Gabriel Bratu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual, vorbeşte despre acest sistem şi despre banii investiţi de marile companii în şcoli în sistem dual.

Câte şcoli în sistem dual sunt la ora actuală în România şi câte companii au investit în ele?

În baza datelor transmise Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România (ANFPISDR), în perioada martie – august a.c., de către Institul Naţional de Statistică (INS), Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNIDPT), Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) şi Inspectoratele Şcolare Judeţene (ISJ), în prezent, la nivel naţional există 177 unităţi şcolare, în 2017 existând 73 unităţi şcolare cu clase în sistem dual, ceea ce înseamnă o creştere cu mai mult de 100 unităţi şcolare şi confirmă disponibilitatea de dezvoltare a învăţământului dual prin cuprinderea de noi unităţi, din regiuni de dezvoltare diferite.

Referitor la numărul operatorilor economici, până în prezent putem vorbi de implicarea a peste 500 operatori economici relevanţi din punct de vedere al investiţiilor şi numărului de elevi pentru care au încheiat contracte individuale de pregătire practică, număr care reflectă interesul şi implicarea acestora în dezvoltarea învăţământului profesional în sistem dual.

La cât se ridică investiţiile private făcute în şcolile în sistem dual din România?

O apreciere cu acurateţe a acestor valori ar trebui să plece, în primul rând, de la aprecierea că investiţia se reflectă în calitatea pregătirii, respectiv în numărul orelor de pregătire practică în fiecare an de studiu, în competenţa şi experienţa tutorilor de practică etc, în calitatea materialelor folosite (echipamente, aparate, utilaje etc), dar şi în pachetul financiar în care sunt incluse bursa oferită de către operatorul economic, cazare, masă şi transport, ceea ce garantează că pregătirea şi competenţele căpătate de către aceşti tineri, sunt cele mai importante. Spre exemplu, din discuţiile purtate recent cu câţiva operatori, investiţia operatorului economic Turbomecanica, excluzând bursa de 800 de lei, variază între 1.700 si 2.000 lei/ lună pentru fiecare elev. Variatia  poate apărea în funcţie de rezultatele şcolare ale elevului care poate primi chiar şi o bursa de merit. Un alt exemplu, în acest sens este Engie România a cărei investiţie în învăţământul dual este de 5.000.000 de lei pentru calificarea profesională a 116 elevi din Bucureşti şi Braşov, grupaţi în două clase, aceştia pregătindu-se pentru meseria de instalator - instalaţii tehnico-sanitare şi gaze.

Care sunt companiile ce au investit cei mai mulţi bani în şcolile în sistem dual din România?

O particularitate a relaţiei ANFPISDR cu agenţii economici, este respectarea protocolului privind protecţia datelor cu caracter personal, dar fără a fi considerat TOP al operatorilor economici, din punct de vedere al investiţiei în formarea tinerilor în şcolile în sistem DUAL, în termenii unor elemente care ţin de investiţia făcută, amintim: Engie, Porsche Inter Auto România, SC Romaero SA, Telekom România, Electrotehnica, J W Marriott, Ibis, KFC, La Mama, SC Editura Adevărul SA, AHK România (Camera de Comerţ si Industrie Româno-Germană), City Grill şi lista poate continua, dată fiind implicarea a peste 500 operatori.

Concret şi defalcat, ce beneficii au elevii care studiază în învăţământul dual?

Principalul beneficiu al elevului şcolarizat în sistem dual este cel al unui parcurs educaţional şi profesional ce răspunde unor nevoi reale. Opţiunea elevului pentru dual permite soluţionarea crizei forţei de muncă – din perspectiva partenerilor, iar din perspectiva elevului, asigurarea unui parcurs care se finalizează cu reuşită socio-profesională, având în vedere faptul că se pune accent nu numai pe competenţa de muncă ci şi pe integrarea elevului într-o organizaţie cu respect pentru valori solide, cu impact în calitatea vieţii pentru întreaga societate.

Elevii din învăţământul dual beneficiază de susţinere financiară acordată de la bugetul de stat prin intermediul Programului naţional de protecţie socială "Bursa profesională", prin care, fiecare elev primeşte suma de 200 lei. De asemenea, în cazul elevilor care frecventează învăţământul profesional în sistem dual în altă unitate administrativ-teritorială decât cea de domiciliu, se face decontarea cheltuielilor de transport, elevii înscrişi în învăţământul dual beneficiind de masă şi cazare gratuită în cantinele şi internatele şcolare.

Suplimentar, prin implicarea directă a operatorului economic (constituirea claselor fiind la iniţiativa acestora, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică, pe baza unui contract de parteneriat şi a unor contracte individuale de pregătire practică), elevii primesc o bursă de la operatorul economic, cel puţin la nivelul celei acordate de stat. În unele cazuri bursa operatorului economic este mult mai mare decât cea oferită de stat, existând operatori care oferă chiar 800 lei, investiţia acestuia, fără bursa de 800 lei, ajungând la 1.700 si 2.000 lei. Această sumă, incluzând cheltuieli care ţin de formarea lui educaţională şi profesională şi terminând cu dotările în ateliere, reflectă calitatea procesului de formare. Aşadar, sunt cazuri când un tânăr de 14 ani primeşte lunar aproximativ 1.000 lei şi, cel mai important, formare la nivelul standardelor europene, oferindu-i astfel oportunitatea angajării pe o piaţa de muncă dinamică, din ce în ce mai selectivă din punct de vedere al competenţelor profesionale, recunoaştere şi independenţă financiară, autonomie, ceea ce constituie un real beneficiu la nivelul întregii societăţi, din punct de vedere al suportului şi dezvoltării unei generaţii cu valori şi norme bazate pe muncă.

De ce încă persistă în România mentalitatea că a urma o şcoală profesională înseamnă un eşec?

În primul rând, atitudinea, preluarea unor tipare interpretate în mod eronat, percepţia psihologică, în raport cu imaginea de succes a unui tânăr. Timp de zeci de ani, până în 1989, indiferent de opţiunea personală, oamenii munceau unde erau repartizaţi. După 1989, autonomia în stabilirea carieriei, oportunitatea formării academice versus perspectivele socio-economice, au contribuit la exodul forţei de muncă ceea ce a dus la crearea unor vulnerabilităţi în plan socio-economic, motiv pentru care politica economică a României, prin facilităţile fiscale acordate micilor intreprinzători, urmăreşte tocmai implementarea principiului egalităţii de şanse în educaţie şi îmbunătăţirea performanţelor educaţionale.

Apoi, imaginea, conotaţia peiorativă dată formării profesionale tehnice, desconsiderare prin acordarea unor salarii de subzistenţă în detrimentul valorii personale, a autonomiei profesionale şi financiare, au strecurat în mentalitatea românilor “afinităţi” pentru cele două noi “profesii”: cea de antreprenor si cea de manager, fără a se insista pe valoarea competenţelor profesionale reale. Succesul, în orice domeniu şi activitate, indiferent de forma de pregătire, este determinat şi condiţionat de pasiunea pentru acel domeniu, de curajul şi încrederea în resursele personale.

Numărul elevilor din învăţământul dual s-a triplat din 2017

Ce şanse de implementare are ideea unor şcoli profesionale de sine stătătoare cu personalitate juridică pentru un anumit tip de calificare, specific regiunii respective?

Implementarea şcolilor profesionale în sistem dual nu este o idee. Este PARTE a Strategiei Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România (A.N.F.P.I.S.D.R.), unul dintre obiectivele majore ale strategiei fiind realizarea unei pieţe a forţei de muncă incluzivă şi reducerea inegalităţilor, obiectiv care poate fi atins numai printr-o abordare multisectorială.

Acest demers, este confirmat de reuşita Şcolii Profesionale Germane Kronstadt, aceasta reprezentând un real model de succes. Faptul că anul acesta, Kronstadt a format a şasea generaţie de absolvenţi, dovedeşte că învăţământ profesional dual, aplicat cu seriozitate, la standarde înalte, este o soluţie care garantează tinerelor generaţii o educaţie solidă şi un viitor sigur.

Un aspect relevant în implementarea strategiei îl reprezintă colaborările şi parteneriatele cu Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), dar şi cu cele opt Camere de Comerţ şi Industrie în regiunile de dezvoltare a României care se vor implica activ în dezvoltarea învăţământului profesional dual şi a pieţei forţei de muncă, cu consultarea periodică a mediului de afaceri, referitor la nevoia de calificare a resursei umane. Pentru eliminarea inegalităţilor, din punct de vedere al dezvoltării regionale , A.N.F.P.I.S.D.R. are în plan înfiinţarea a opt birouri regionale, aspect cu impact semnificativ în segmentul educaţional şi economic al zfiecărei zone.

Aceste parteneriate contribuie realmente la consolidarea, dezvoltarea şi sustenabilitatea mediului economic.

Cât de mare este necesarul forţei de muncă în România la ora actuală şi care sunt primele trei domenii unde este cea mai mare nevoie de forţă de muncă având calificarea necesară?

Dacă în anul şcolar 2017- 2018, oferta operatorilor/necesarul de instruire se reflecta în cele 3.161 cereri, iar numărul celor înscrişi în sistemul profesional iniţial în sistem dual era de 2.392, în acest an numărul cererilor venite din partea operatorilor a fost de 8.525, în creştere fiind şi numărul înscrierilor în unităţile şcolare (6.402 elevi).