Cum gestionăm furia în avantajul nostru: „Este necesară pentru supravieţuire“

Fiecare dintre noi s-a simţit măcar o dată-n viaţă furios. Emoţia este una firească, iar până la un anumit nivel şi formă de manifestare nu prezintă niciun pericol pentru propria noastră persoană şi pentru cei din jur. În momentul în care ea ajunge să ne domine, ar trebui să ne îngrijorăm. Specialiştii arată cum poate fi furia convertită astfel încât să nu ajungem la manifestări psihopatologice.

"Furia este o emoţie firească, umană, sănătoasă. Dificultăţile apar în momentul în care furia, în loc să fie controlată, ajunge să contoleze. În acest caz devine distrugătoare şi afectează viaţa cotidiană sau activităţile de zi cu zi şi relaţiile cu ceilalţi. Mânia este o stare emoţională care variază în intensitate, de la o iritare uşoară până la furie şi apoi la furie intensă", explică, pentru Adevărul, psihologul şi psihoterapeutul Erna Constantin.

În momentul în care ne înfuriem, în organismul nostru se produc modificări ale unor parametri. "Ca şi alte emoţii, este însoţită de schimbări fiziologice şi biologice. Atunci când se instalează furia, ritmul cardiac şi tensiunea arterială cresc, ca şi nivelul adrenalinei şi noradrenalinei", mai spune specialistul.

"Normele morale, individuale şi de bun simţ limitează escaladarea furiei"

Cauzele furiei sunt diverse, însă manifestările sunt asemănătoare, şi nu vorbim doar de transformările care se produc în interiorul nostru, ci şi de manifestările care se produc pe fondul furiei. Prima dintre tendinţe este aceea de a deveni agresivi.

"Furia poate fi cauzată atât de evenimentele externe, cât şi de cele interne. Aceasta ar putea apărea în urma unui eveniment (un blocaj de trafic, un zbor anulat de exemplu) sau ar putea fi cauzată de îngrijorarea cu privire la problemele personale. De asemenea, amintirile legate de evenimente traumatizante sau care au implicat furie, pot readuce în prim plan acest sentiment într-o manieră dificil de controlat. Instinctiv, modul natural de exprimare a furiei este agresivitatea. Furia este un răspuns natural la ameninţări, care conduce la comportamente puternice şi care permit apărarea în cazul unui pericol perceput. Deci o cantitate de furie este necesară pentru supravieţuire. Pe de altă parte, legile, normele morale, individuale şi de bun simţ limitează escaladarea furiei", mai spune psihologul.
 

Exprimarea, suprimarea şi calmarea furiei

Specialistul explică şi cum putem controla aceste emoţii astfel încât să nu devină distructive.

"Se folosesc o varietate de procese mai mult sau mai puţin conştiente pentru a face faţă sentimentelor de furie. Cele trei abordări principale sunt exprimarea, suprimarea şi calmarea. Exprimarea sentimentelor de furie într-o manieră asertivă şi nu agresivă poate fi o soluţie. Pentru a face acest lucru, este necesar să fie clarificate nevoile personale şi felul în care acestea ar putea fi îndeplinite, fără ca acest lucru să le aducă prejudicii celorlalţi, implicând astfel respectul faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi", mai spune Erna Constantin.

Specialistul explică de ce reprimarea furiei nu este o soluţie şi cum putem jongla cu emoţiile astfel încât să diminuăm dezavantajele cu care furia vina la pachet.

"Furia poate fi suprimată şi apoi convertită sau redirecţionată. În acest mod, furia poate genera un comportament mai constructiv. În cazul în care furia este doar suprimată, acesta este doar interiorizată şi atunci exprimarea ei se poate traduce în simptome precum hipertensiune arterială sau depresie. De asemenea, neexprimarea furiei în mod corespunzător, sănătos, poate duce la manifestări psihopatologice. Astfel, se poate vorbi despre comportamentul pasiv-agresiv sau o personalitate care pare a fi cinică şi ostilă, critică în mod excesiv", mai spune psihologul.

Potrivit specialistului, calmarea vizează nu doar comportamentul exterior, ci şi controlul răspunsurilor interne, luarea de măsuri pentru scăderea ritmului cardiac, calmarea progresivă şi concentrarea pe înlăturarea sentimentelor de furie prin înlocuirea lor cu sentimentele benefice.

"De asemenea, modalităţile de gestionare a furiei sunt luate în considerare în procesul psihoterapeutic, prin raportare la particularităţile psihoindividuale ale persoanei. Omul nu se reduce la o definiţie, ci este fiinţă care integrează un complex de experienţe, gânduri, senzaţii, sentimente, particularităţi biopsihologice, genetică, comportament, educaţie, factori culturai, sociali, relaţii", încheie psihologul Erna Constantin.