Cine nu se poate pensiona în România. Indemnizația socială se acordă doar pensionarilor

În România nu există date oficiale privind numărul bătrânilor fără niciun venit, însă datele preliminare ale INS indică ponderea persoanelor de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024. O bună parte dintre aceștia nu încasează nici acum vreun leu de la stat, nici pensie socială și nici ajutoare de la primării.

Aproape 30% din vârstnicii României erau în risc de sărăcie în 2024. Foto Pixabay

Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 29,3%, în 2024, potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Procentul este îngrozitor de mare, având în vedere că în toamna anului trecut au intrat în plată pensiile recalculate după noua lege a pensiilor.

Motivul sărăciei nu este dat doar de cuantumul pensiei (cca 1 milion de români încasează lunar mai puțin de 1.300 lei, potrivit datelor CNPP pe luna iulie), ci și de faptul că o bună parte din seniori nu au niciun venit.

De ce? Pentru că, de cele mai multe ori femeile au fost casnice, preferând să aibă grijă de copii și de gospodărie în timp ce bărbații mergeau la muncă „să aducă bani acasă”.

În cazul bărbaților, fie au muncit prea puțin ca număr de ani, fie au lucrat fără forme legale, astfel încât la vârsta pensionării nu îndeplinesc cerințele pentru încasarea sumei minime de la stat.

Ce spune legea

Toate legile pensiilor publice de după Revoluție au indicat un număr minim de ani în câmpul muncii, ani în care angajații (anterior reformei din 2018 contribuiau și angajatorii) contribuie la sistemul public de pensii.

Iar fără aceste contribuții, care potrivit legii actuale a pensiilor trebuie virate cel puțin 15 ani, nicio persoană ajunsă la vârsta pensionării nu se poate pensiona.

Subliniem acest lucru pentru a combate dezinformarea apărută recent în spațiul public, care creează confuzie în rândul populației, sugerând că românii pot obține pensie socială, chiar dacă nu au muncit nicio zi.

Criterii generale pentru pensionare:

Vârsta standard de pensionare:

Conform Legii nr. 263/2010, în prezent, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 62,5 - 63 de ani pentru femei (până în 2030, cu o creștere progresivă după acest an până la atingerea vârstei de 65 de ani și pentru femei).

Stagiul minim de cotizare:

Pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, este necesar să se fi realizat stagiul minim de cotizare, care este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, conform Legii nr. 263/2010.

Pensia anticipată:

Aceasta se acordă cu cel mult 5 ani înaintea vârstei standard de pensionare, persoanelor care au depășit stagiul complet de cotizare cu cel puțin 5 ani.

Pensia anticipată parțială:

Această opțiune este disponibilă pentru persoanele care au stagiul complet de cotizare, dar nu au împlinit încă vârsta standard de pensionare.

Cine nu se poate pensiona

Conform legislației muncii și sistemului public de pensii din România, nu toate persoanele au dreptul automat la pensie. „În principal, pensia se acordă persoanelor care au realizat stagiul minim de cotizare în sistemul public”, a declarat pentru „Adevărul” Corina Ștefan, specialist resurse umane și fondator 24HR.ro.

Prin urmare, exceptând cetățenii străini care nu au domiciliul în România și nu au muncit și cotizat la noi, nu se pot pensiona sau nu primesc pensie:

1. Persoanele care nu au realizat stagiu minim de cotizare – de exemplu, cei care nu au lucrat niciodată în baza unui contract de muncă, nu au desfășurat activități independente, nu au contribuit la sistemul public de pensii prin alte forme legale (cum ar fi contribuțiile pentru persoane fizice autorizate, PFA).

2. Persoanele care lucrează doar „la negru” – adică fără forme legale de angajare sau înregistrare fiscală; pentru aceste persoane nu există contribuții în sistemul public, deci nu se cumulează stagiu de cotizare.

3. Persoanele care lucrează, dar nu plătesc contribuțiile sociale – de exemplu, cei care au venituri din chirii, dividende sau alte surse neimpozitate ca pensie, fără a contribui la CAS (contribuția de asigurări sociale). Chiar dacă au venituri, fără contribuții în sistemul public, nu pot beneficia de pensie.

4. Cetățenii care nu au împlinit vârsta legală pentru pensionare și nici nu au stagiu complet de cotizare. Chiar dacă au contribuit, dacă nu ating vârsta legală, nu se pot pensiona.

„Mai există și alte categorii de persoane care riscă să nu primească pensie dacă nu realizează stagiul minim de cotizare, care pentru pensia pentru limită de vârstă este de 15 ani.

O astfel de categorie este reprezentată de persoanele care, după ce și-au început viața profesională și au contribuit câțiva ani la sistemul de pensii, și-au întemeiat o familie și au ales să rămână acasă pentru a se ocupa de gospodărie sau de creșterea copiilor. Dacă, din această cauză, nu ating pragul minim de stagiu, legea le oferă posibilitatea de a încheia o convenție cu Casa de Pensii pentru a-și plăti singuri contribuțiile pentru perioadele lipsă”, a declarat Corina Ștefan pentru „Adevărul”.

Cazul în care angajatorul nu a virat contribuțiile la stat

O altă categorie vulnerabilă este cea a persoanelor care, deși au avut contracte de muncă înregistrate legal, angajatorul nu a depus declarațiile sau nu a virat contribuțiile la buget, a adăugat specialista în resurse umane.

În astfel de cazuri, a adăugat ea, angajații ar trebui să-și verifice periodic stagiul de cotizare, lucru care se poate face acum online, pe site-ul Casei de Pensii, mai ales dacă au dubii privind seriozitatea angajatorului.

De asemenea, există situații în care perioadele de suspendare a activității, cum ar fi concediile fără plată, se scad din calculul stagiului de cotizare. Aceste perioade, deși par mici, se pot acumula și pot face diferența între atingerea sau nu a stagiului minim. Prin urmare, persoanele care sunt aproape de pragul de 15 ani trebuie să fie atente și la aceste situații.

Înainte de 2003 se încheiau convenții civile pentru munca part-time

A mai fost o situație în trecut care trebuie menționată. A fost o perioadă, înainte de anul 2003 când se întocmeau convenții civile de prestări servicii pentru activități part-time, care la vremea respectivă se înregistrau la ITM. Multă lume revine către respectivii angajatori pentru a cere adeverințe atunci când merg să își depună dosarul de pensie, întrucât primeau un exemplar original al convenției cu viză de la ITM, fără să știe, că în baza legislației de acum, pentru acele venituri nu se plăteau deloc contribuții de asigurări sociale, ci doar contribuții de sănătate și astfel acele perioade nu sunt considerate stagiu de cotizare și nu sunt luate în calcul pentru pensie nici ca perioadă și nici ca sume.

„În concluzie, dreptul la pensie este strâns legat de contribuții și de stagiul minim, adică numărul de ani în care s-a plătit efectiv această contribuție, nu de faptul că o persoană are venituri. Chiar cine are bani din alte surse, dacă nu a plătit contribuțiile sociale, nu va primi pensie”, a încheiat specialistul.

Confuzia legată de indemnizația socială

Sunt foarte multe persoane care consideră că indemnizația socială de 1.281 lei, cât este în prezent, li se acordă persoanelor fizice automat când ating vârsta de pensionare.

Este total fals, după cum reiese din lege și din explicațiile de mai sus.

Indemnizația socială li se acordă pensionarilor care ar încasa lunar mai puțin de această sumă în urma calculelor privind contribuțiile plătite cel puțin 15 ani.

Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în luna iulie 2025 circa 1 milion de români au avut pensie mai mică de 1.281 lei, încasând indemnizația socială, conform legii.

Beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri din pensii și indemnizații, cumulate, se situează sub valoarea de 1.281 de lei, încasează lunar această valoare, denumită „Indemnizația socială pentru pensionari", conform prevederilor Legii nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare (OUG nr. 82/2017, OUG nr. 114/2018, OUG nr. 135/2020 , OUG nr. 125/2021, OUG nr.168/2022, Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și a OUG nr. 115/2023).