Cum arată Căsuţa Albastră dintr-un sat argeşean, locul miraculos unic în lume cu cascadă naturală în curte
0La doar 156 de kilometri de Bucureşti, în satul Jgheaburi, din comuna argeşeană Corbi, se află o căsuţă unicat, ce atrage anual mii de turişti. Căsuţa Albastră ar fi singura cu cascadă naturală în curte şi cu o formaţiune despre care legenda spune că este un os de uriaş pietrificat, aflat în peretele de calcar din spatele ei.
Drumul de la Piteşti spre Jgheaburi are doar 50 de kilometri şi este în sine o experienţă specială. După 15 kilometri pe DN73, faci stânga în direcţia Domneşti şi traversezi comunele Dârmăneşti, Coşeşti, Pietroşani şi Domneşti înainte de a intra în Corbi. De o parte şi de alta e drumului ai parte de supradoze de verdeaţă şi de sute de case construite cu stil. Cumva, e ca şi cum ai pătrunde într-un peisaj atemporal. Traseul este cumva ca un drum spre un colţ ascuns de Rai.
De cum ai ajuns în centrul comunei Corbi, o iei în dreapta, traversezi un pod metalic şi după nici o jumătate de kilometru parcurs pe un drum asfaltat impecabil dai peste două minuni ale României turistice şi pitoreşti prea puţin cunoscute. Prima este Corbii de Piatră, cea mai veche mănăstire rupestră din ţara noastră (datează din secolul al XIV-lea), ce găzduieşte şi cel mai vechi ansamblu de pictură.
La nici o sută de metri de mănăstirea Corbii de Piatră ajungi într-un loc cu adevărat miraculos. Construită în 1868, Căsuţa Albastră, grădina ce o înconjoară şi cascada naturală din spate par cumva o anticameră a Raiului. Peisajul te lasă fără cuvinte. Este cumva dragoste la prima vedere a Căsuţei Albastre.
Locul mai este cunoscut şi sub numele de „gospodăria Mamei Uţa”, cum îi spuneau vecinii. Maria Vlădescu s-a născut şi a trăit în Căsuţa Albastră toată viaţa. De căsuţă şi de gospodărie se ocupă de mai mulţi ani cu multă pasiune nepoata sa Mihaela Sescioreanu împreună cu soţul său Nicolae Sescioreanu. Doi oameni harnici ce muncesc de dimineaţa până seara şi care sunt foarte ataşaţi de aceste locuri desprinse parcă din Paradis. Atunci când vin turişti, şi vin din ce în ce mai mulţi în ultimii ani, Nicolae Sescioreanu, Ninel pentru apropiaţi, devine un ghid plin de farmec. Povesteşte cu şarm despre Căsuţa Albastră, despre cascada naturală şi zonă încât vizitatorii îl ascultă vrăjiţi, ca şi cum ar avea în faţa ochilor un urmaş al lui Ion Creangă.
Misterioasa piatră în formă de os de uriaş
După cum spune Nicolae Sescioreanu, Căsuţa Albastră a fost ridicată în 1868 de către un unchi al bunicii soţiei sale, pe care îl chema Ioan Jghebeanu. „Mama Uţa”, bunica Mihaelei Sescioreanu, s-a stins din viaţă la 87 de ani, pe 7 ianuarie 2014.
„Acea formă din piatră pe peretele de calcar din spatele casei despre care se spune că ar putea fi un os de uriaş a fost descoperit acum 44 de ani de un profesor din zonă, pe numele său Ioan Andreescu. Îi plăcea liniştea în grădină, venea des acolo să citească şi a analizat pietrele. Seamănă cu un os de uriaş, au fost specialişti care au luat probe şi au spus că nu a fost om. Sunt multe ipoteze, inclusiv că aici ar fi fost uriaşi de şase-şapte metri înainte de Potop”.
Numeroşi turişti au rămas fascinaţi de Căsuţa Albastră şi de gospodărie. Legat de cascada din spate, Nicolae Sescioreanu precizează că aceasta nu curge tot timpul. La un moment dat, prin 1999-2000, cascada a îngheţat timp de mai mult de zece zile, de dinainte de Crăciun până după Sfântul Ion. Atunci la Corbi temperatura a scăzut până la – 27 grade Celsius, un record pentru ultimele decenii. „De cinci luni, cascada curge fără pauză. Are zece metri înălţime. Şi eu am auzit că aici ar fi singura gospodărie din lume cu cascadă naturală. Mi-au spus şi mie acest lucru mai mulţi turişti, ei au citit tot felul de informaţii pe internet”, precizează Nicolae Sescioreanu.
Om cu dragoste de Dumnezeu, Nicolae Sescioreanu este de mai mulţi ani cântăreţ la biserica din satul Jgheaburi. Doar în timpul liber din după-amiezele din week-end, când nu este la biserică sau la muncile câmpului ori din gospodărie, este şi ghid pentru deloc puţinii turişti ce vin să viziteze Căsuţa Albastră. „În zilele de muncă la coasă nu mai ai timp de nimic”, spune Nicolae Sescioreanu.
În grădina casei, aproape de peretele din calcar de zece metri pe care se distinge acea formă asemănătoare cu un os de uriaş, se distinge o piatră mare neobişnuită ce seamănă cu un ochi. Un alt motiv palpabil pentru a alimenta legendele privind uriaşii care ar fi avut sălaş la Corbi acum câteva milenii. Cert este că locul are un farmec inefabil şi te umple cu o energie specială. „Au fost destui turişti care mi-au spus că au plecat de aici din grădină încărcaţi cu energie şi că le-a plăcut mult locul şi grădina”.
„Vreau să las locul aşa cum e”
Vizitarea Căsuţei Albastre şi a grădinii cu cascadă este gratuită. Pentru că Nicolae Sescioreanu şi soţia sa Mihaela se ocupă de căsuţă din pasiune. Din pasiune pentru înaintaşi, pentru aceste locuri mutate parcă din Paradis şi din pasiune pentru oameni.
„Au fost şi oameni care mi-au spus să fac pensiune sau să pun grătare. Însă eu nu vreau să fac asta. Vreau să las locul aşa cum e”, adaugă Nicolae Sescioreanu. Bunica soţiei sale a primit la un moment dat o ofertă de la o familie de italieni de a da Căsuţa Albastră pentru un apartament la oraş. I-a refuzat de la început.
Şi interiorul căsuţei cu pereţi albaştri te duce cu gândul departe înapoi în timp şi este o dovadă palpabilă şi specială a tradiţiilor şi obiceiurilor din zona Corbi, fie că este vorba de paturile vechi de aproape un secol, de covoarele şi de preşurile ţesute ori de leagănul suspendat în care Maria Vlădescu şi-a crescut fetiţa. Ai senzaţia unei întoarceri miraculoase la vârsta inocenţei, la amintiri din copilărie.
„Circulă multe legende legat de zonă. Ar fi bine să se ia o probă de pe acel perete de calcar din spatele Căsuţei Albastre. Este foarte interesant cum s-a menţinut această căsuţă. Dacă s-ar face o cercetare arheologică tematică în zonă, sigur ar exista surprize. În gospodăriile vecinilor mănăstirii s-au mai găsit cruci, incizii în formă de peşte şi e posibil să se mai găsească şi altceva”, spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş.
Mai trebuie spus că în curtea Mamei Uţa au fost filmate în 1967 mai multe secvenţe din Răpirea Fecioarelor, unul dintre cele mai vizionate filme româneşti din toate timpurile, cu peste 5,3 milioane de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă datele Centrului Naţional al Cinematografiei.
„Oamenii mai în vârstă din zonă mi-au spus că la filmări au venit mulţi oameni din comună şi din împrejurimi să îi vadă pe marii actori Marga Barbu, Emanoil Petruţ şi Toma Caragiu”, povesteşte Nicolae Sescioreanu.
Ne despărţim cu greu de Căsuţa Albastră, de grădină şi de cascadă. Însă vom reveni. Pentru că acest colţ de Rai merită revăzut. Iar şi iar.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Zeci de copii din comuna cu cel mai tânăr primar din România vor învăţa gratuit engleza