Clădirea unde au fost torturați deținuții în Experimentul Pitești devine monument istoric după ce a scăpat de demolare

Celularul fostei închisori Pitești va deveni monument istoric în scurtă vreme, cel mai târziu în această vară. A primit deja aviz favorabil de la Comisia Națională a Monumentelor Istorice.

Una dintre încăperile unde au fost torturați sute de deținuți FOTO Maria Axinte

”Adevărul” a vorbit pe această temă cu Lucian Romașcanu, ministrul Culturii și cu Maria Axinte, președintele Fundației Memorialul Închisoarea Pitești.

O parte din fosta închisoare Pitești, locul unde s-a desfășurat teribilul Experiment Pitești în perioada 1949-1951, a fost la un pas să fie demolată. Intervenția unei fundații a stopat însă planurile.

În ianuarie 2021, o firmă ce a construit zeci de blocuri în Pitești și Capitală obținuse de la Primăria Pitești un certificat de urbanism pentru desființarea unei clădiri. Numai că respectiva clădire pentru care se cerea desființarea era chiar celularul fostei închisori Pitești, adică locul unde au fost torturați sute de deținuți politici în cadrul Experimentului Pitești.

Clădirea este proprietatea firmei Conarg, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România, ce dorea să o demoleze pentru a ridica un bloc de locuințe.

Numai că Maria Axinte, fondatoarea Memorialului Închisoarea Pitești, ce deține fosta clădire administrativă a închisorii Pitești, a aflat de această inițiativă și a început demersurile și solicitările la Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului pentru ca celularul fostei închisori Pitești să fie clasat monument istoric în regim de urgență. Maria Axinte a depus sute de documente, studii și fotografii ca argumentare a demersului său.

Fostul Penitenciar Pitești este clasat ca ansamblu în Lista Monumentelor Istorice, cu subcomponentele: Pavilionul administrativ și Pavilionul deținuți – camera 4 spital. Însă celularul fostei închisori nu era clasificat monument istoric.

După mai multe insistențe, dosarul privind fostul celular al Închisorii Pitești a ajuns la Comisia Națională a Monumentelor Istorice la finalul anului trecut.

”Documentația înaintată Ministerului Culturii a fost analizată în plenul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, având propunerea de aviz favorabil. Această documentație este în cadrul procedurii de clasare. În urma analizei în Comisia Națională a Monumentelor Istorice, Institutul Național al Patrimoniului va redacta avizul în vederea clasării și ordinul de ministru. Clasarea va fi adusă la cunoștința proprietarilor și a autorităților locale de către Ministerul Culturii, putând fi contestată în 30 de zile de la data comunicării”, a precizat pentru ”Adevărul” Lucian Romașcanu, ministrul Culturii.

După ce va fi clasat monument istoric, fostul celular va putea fi vizitat de către turiști.

Trebuie spus că importanța acestui complex al fostului penitenciar Pitești este în primul rând una memorială - imobilul este chiar locul unde sute de studenți au fost torturați și "dezbrăcați" de demnitate de către liderii represiunii comuniste, fiind obligați să se dezică de crez, identitate, familie și prieteni în violențele cunoscute azi ca Experimentul Pitești.

”Tot acesta este locul unde alte sute și mii de persoane au fost aruncate de dictatura comunistă pentru că au refuzat să intre în colectiv, membri sau sprijinitori ai grupurilor de rezistență anticomunistă din zonă, membri sau simpatizanți ai partidelor istorice, persoane care au încercat să fugă din țară, persoane acuzate de spionaj, cetățeni iugoslavi”, spune Maria Axinte, președintele Memorialului Închisoarea Pitești.

Cel mai mare program de spălare a creierului prin tortură

Clasarea întregului complex de clădiri al fostului penitenciar va proteja clădirea de demolare și va permite trasarea conturului acestui complex, atât de important pentru a avea o privire de perspectivă asupra zonei și pentru a reface parcursul deținuților în și spre penitenciar. ”Spre exemplu, știm că intrarea pe porțile penitenciarului se făcea de la strada principală, Negru Vodă, pe lângă cele două case care se păstrează și azi, sediul PNL și centrul Penitenciarului Colibași, clădirea penitenciarului era compusă din trei clădiri diferite ca înălțime, care se văd și azi, complexul e înconjurat de un zid de incintă ce ajunge până la 5 metri înălțime, care se poate vedea și azi. Este important să putem vedea aceste locuri, nu doar să auzim despre ele, așa cum vedem ruinele din perioada romană sau construcțiile medievale”, a declarat pentru ”Adevărul” Maria Axinte.

Faptul că fostul celular al închisorii Pitești va fi monument istoric este rezultatul mai multor ani de eforturi și insistențe pe lângă autorități. ”Considerăm că este necesar să cunoaștem acest trecut chiar dacă este atât de tulbure, din respect pentru toți aceia care au suferit în comunism, inclusiv bunicii noștri, pentru a nu uita ce consecințe dramatice poate avea dictatura și pentru a înțelege că libertatea nu este un dat și merită menținută și protejată cu orice preț”, adaugă Maria Axinte.

Între 1949 şi 1951, la închisoarea Piteşti s-a desfăşurat Experimentul Piteşti, considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist. Iar dintre miile de oameni care au trecut prin Experimentul Piteşti, astăzi mai sunt în viaţă mai puţin de zece.

Scriitorul Aleksandr Soljeniţîn - laureat al Premiului Nobel pentru literatură - considera că experimentul de la Piteşti a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane“, iar istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze, a considerat Fenomenul Piteşti „una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră“.

Doisprezece tineri au murit în cadrul Experimentului Piteşti. Sute de foşti deţinuţi au rămas cu traume psihice sau fizice pe viaţă.

Penitenciarul Piteşti a fost ridicat în perioada 1937-1941 şi, la vremea respectivă, era cel mai modern spaţiu de detenţie din România. A funcţionat ca penitenciar până în 1977, când, în urma presiunilor făcute din Vest, închisoarea Piteşti a fost definitiv închisă, în sediul ei fiind mutat Trustul de Construcţii Industriale Piteşti. La începutul anilor 1980, pe circa o treime din suprafaţa curţii penitenciarului au fost construite blocuri de locuinţe, însă o parte a zidului care înconjura Penitenciarul Piteşti mai există şi astăzi, pe latura de nord-vest a închisorii.