Cât de mult i-a afectat izolarea pe tinerii români: „Consumul de tutun şi alcool a crescut, 40% nu pot dormi noaptea“
0
Psihologul Mihai Copăceanu a realizat în peroada Paştelui un sondaj în rândul a 1.130 de tineri din România (elevi şi studenţi) legat de efectele crizei COVID-19.
În seara de Paşte, psihologul Mihai Copăceanu a creat şi trimis pe platformele online un sondaj dedicat tinerilor (în principal elevi şi studenţi) prin care şi-a propus o analiză a efectului crizei COVID-19 asupra tinerilor. În total în doar 4 zile, a ajuns la 1.130 de răspunsuri din întreaga ţară
Am vorbit cu Mihai Copăceanu despre care sunt cele mai mari riscuri post-pandemie pentru tineri, despre reacţia întârziată a sistemului educaţional la pandemie, despre creşterea îngrijorătoare a dependenţei de internet şi de ce mulţi tineri consideră că şcoala e un dezastru privind educaţia online.
Dublu licenţiat în teologie şi psihologie la Sibiu a aprofundat studiile de psihologie prin burse de cercetare la Bologna şi doi ani la Oxford. De asemenea, a absolvit un program masteral în adicţii la Institutul de Psihiatrie (Kings College London) din Londra.
Adeăvărul: Care sunt cele mai mari riscuri post-pandemie pentru tineri?
Mihai Copăceanu (foto jos): Riscuri post-pandemie pentru tineri sunt multiple corespunzător ariei afectate: emoţional, familial, educaţional, social. O să fac referire direct la răspunsurile tinerilor. Spre exemplu, cifrele sondajului meu arată că aproape 40% dintre tineri nu pot dormi noaptea, 41% se simt mai obosiţi decât de obicei, 32,8% sunt anxioşi, iar 23% plâng mai mult decât de obicei. Acest fapt înseamnă că sănătatea lor mintală este afectată, deci avem aspecte psihoemoţionale care necesită abordate în primul rând.
De fapt la o altă întrebare 1/5 tineri au considerat că ar avea nevoie de intervenţie psihologică. Totodată sunt îngrijoraţi de veniturile financiare ale familiei, există mai mult stres şi conflicte în cadrul familiei şi în relaţiile lor intime care au fost afectate şi mai grav unii dintre părinţi şi-au pierdut jobul.
Mai mult, consumul de tutun, alcool şi alimente a crescut doar în ultimele săptămâni, deci avem deja tineri care se confruntă şi se vor confrunta cu aspecte legate de abuz sau eventual dependenţă de substanţe. Peste 80% dintre tineri folosesc în exces internetul, iar dependenţa de internet a fost raportată de o treime dintre tineri, 58.3% au recunoscut că petrec peste 6 ore/zi.
Drept urmare, după criză vom avea alte caracteristici psihoemoţionale ale tinerilor în România. Nu e vorba doar de faptul că am stat în izolare, că economia a avut de suferit, e vorba de tineri care se confruntă cu emoţii, trăiri şi gânduri negative şi care totodată sunt supuşi la alte presiuni ale societăţii.
„Ministerul Educaţiei a reacţionat cu multă întârziere şi ineficienţă la pandemie”
A avut sistemul educaţional o reacţie întârziată la pandemie?
În mod clar, Ministerul Educaţiei şi instituţiile locale educaţionale au reacţionat cu multă întârziere şi ineficienţă. Pe de o parte este de înţeles datorită nesiguranţei cu privire la extinderea perioadei de criză. Dar şi în acest caz ar fi trebuit să se organizeze rapid, şcolile şi fiecare profesor să organizeze cursuri online (desigur în funcţie de disciplină, dar până şi la sport poţi face exerciţii fizice online cu profesorul). Avem la îndemână o serie de platforme educaţionale online gratis, de aplicaţii de comunicare şi interacţiune socială, putem cu uşurinţă intra în contact cu elevii şi studenţii şi totuşi elevii/studenţii mi-au răspuns că nu au beneficiat de sesiuni educaţionale. Unii ziceau ”la multe materii ne-au dat teme, la altele să conspectăm noi singuri lecţiile”. Vă daţi seama la ce nivel suntem ?
Ordinul Ministrului care reglementa cursurile online a venit prea târziu, nu la începutul crizei precum ar fi trebuit, ci la câteva săptămâni întârziere. La modul real din analiza mea atât şcolile, liceele cât şi universităţile nu s-au adaptat rapid oferind alternative educaţionale, totuşi într-o lume care trăieşte şi lucrează foarte mult în mediul online, iar tinerii iubesc tehnologia. Dincolo de situaţia celor care nu au acces la internet, e adevărat dar şi în cazul majorităţii, nu se oferă educaţie online. De fapt cifrele din sondaj confirmă cifrele oficiale: doar 66% dintre tineri au avut o formă de interacţiune online cu şcoala, când afirm aceasta să nu înţelegem că s-a făcut educaţie ca la şcoală. În schimb, în mod limpede 25.3% dintre tineri au declarat că şcoala este un dezastru cu privire la educaţia online.
Aproape 1/2 tineri este îngrijorat cu privire la viitorul lui educaţional şi pe bună dreptate mai ales în cazul celor care încheie un ciclu educaţional (când dăm bacul, cum îl dăm, cum vom fi admişi la facultate).
Lipsa activităţii educaţionale este echivalentă cu o vacanţă de vară, iar după vacanţă regula este că începi de la predare, de la simplu la complex, recapitulare, acomodoare însă ei trebuie să fie evaluaţi final, să se încheie mediile, alt stres.
De ce s-a ajuns în această situaţie?
S- a ajuns aici deoarece în ciuda a zecilor de conducători ai ministerului educaţiei în ultimii 30 de ani care au propus zeci de legi ale educaţiei, educaţia în România este neperformantă. Astăzi m-am uitat din curiozitate pe conţinuturile programelor de la Bacalaureat, publicate zilele acestea, sunt realmente fără nicio relevanţă nici cognitivă, nici pragmatică, social vorbind. Nu oferă absolventului nicio competenţă. Dimpotrivă dacă discuţii cu ei, le crează doar frustrări şi nemulţumiri şi învaţă mecanic. De fapt în mare parte sunt neschimbate de când am fost eu elev, aceiaşi autori. Recunoaştem cazurile de succes, profesori din diferite zone din ţară care s-au instruit folosind tehnologia online, au participat la cursuri în străinătate, sunt şi şcoli moderne însă în realitate ele sunt excepţiile prezentate ca fiind de succes în media, realitatea este că la nivel naţional avem mari probleme care culminează cu sărăcie, analfabetism, absenteism şi abandon şcolar.
Se încarcă comentariile...
