Un român convertit la Islam a ridicat o moschee peste drum de casă. „Este pentru toţi musulmanii“
0
Într-un sat de lângă Roman, un român trecut la Islam şi-a construit un lăcaş de rugăciune în care sunt bineveniţi cei 8 musulmani din zonă, dar şi cei care vor să afle mai multe despre Allah şi profetul său Mahomed.
Într-un sat moldovenesc, de lângă Roman, un român convertit la Islam şi-a construit chiar un loc de rugăciune. „Este o moschee, mai mult decât un loc de rugăciune. Aici va fi inima comunităţii“, afirmă Daniel Cîniparu (48 ani), ctitorul edificiului ce poartă numele „Maria“ şi a fost inaugurat în vara anului 2014.
Daniel este ardelean din Turda şi s-a stabilit la Rediu, în judeţul Neamţ, unde a găsit pământ mai ieftin. Aici şi-a ridicat o casă pentru familie, iar peste drum - o casă pentru spirit. Mărturiseşte că iniţiativa i-a atras reacţii negative din partea multora. „Dar eu sunt revoluţionar şi nu mă tem. Nu primesc «decât» 5-6 telefoane pe zi, chiar şi în toiul nopţii, de ameninţare şi de înjurături. Eu nu mă schimb, însă. Mi-am păstrat numele, chiar dacă am trecut la altă religie. Unii musulmani îmi spun «Ahmed» sau «Ahmed cel rău». Dar numele meu este Daniel, nu trebuie să te cheme ca pe un musulman ca să fii unul“.
La 40 ani, Daniel a ales să devină musulman, fără să considere că renunţă la credinţa sa. „Dumnezeu este unul singur, iar El l-a trimis pe Iisus pe pământ. Mahomed a definitivat opera lui Dumnezeu. Nu vreau să intru în controversele Bibliei. Vreau să am o viaţă aşa cum ne-a învăţat Dumnezeu, bazată pe Bine, pe Frumos, pe Pace. Toţi sperăm la destinaţia finală, Raiul“, mărturiseşte el.
Informare de la sursă
Soţia i-a împărtăşit noua credinţă, de bună voie şi nesilită de nimeni. Cîniparii sunt mândri de realizarea lor, unde se pot ruga toţi românii convertiţi la Islam, pe care Daniel îi reprezintă prin asociaţia pe care o conduce. Edificiul a fost construit prin donaţii de bani sau materiale, de la musulmani noi şi vechi, români şi străini.
Daniel ţine predici în lăcaşul său, pentru cei care sunt curioşi să îl asculte şi să pătrundă credinţa musulmană. În zonă sunt doar 8 musulmani, dar uşa este deschisă şi celor de altă confesiune. „Eu port discuţii cu oamenii, oricine e binevenit. Nu am o zi specială în care să ţin slujbă. Pot fi găsit oricând aici. Decât să ia oamenii informaţii de cine ştie unde, mai bine să vină să întrebe. Eu le stau la dispoziţie. Le explic cu bucurie“, afirmă românul convertit la Islam.
„Eu nu sunt Charlie“
Şi el a fost tot ortodox. Admiră Dobrogea pentru ceea ce reprezintă - modelul de convieţuire a religiilor: „Dobrogea este o comunitate după asemănarea Medinei, unde trăiau laolaltă musulmani, creştini, iudei şi alte religii“.
Acum predică din convingere cuvântul Profetului Mahomed şi spune că mulţi români s-ar simţi ofensaţi dacă ar sta de vorbă cu el. „Sunt revoltat că media nu spune nimic despre moscheile bombardate, despre copiii răniţi, despre femeile atacate, despre oamenii ucişi. Aceste acte sunt la fel de adevărate şi de grave precum cele care se întâmplă celor de altă credinţă. Dacă victimele sunt musulmane, sunt mai puţin importante?“, întreabă Daniel.
În privinţa atentatelor de la Paris, musulmanul din Rediu de Neamţ se poziţionează clar: „Eu nu sunt Charlie. Nu pot spune asta nici măcar din solidaritate, orice ar fi. Cum să fii de acord cu batjocorirea celor sfinte? Dar asta nu înseamnă că aprob violenţa şi crimele. Islamul este o religie a păcii, a îndurării, a iubirii de aproape. Viaţa este sfântă în religia musulmană“.
Cele patru feluri de musulmani din România
Muftiul Iusuf Murat, liderul Cultului Musulman din România, împarte credincioşii săi în mai multe categorii.
„În România avem musulmani autohtoni, cei care trăiesc aici de mai bine de nouă secole. Aceştia sunt perfect integraţi în societate, iar Dobrogea este cel mai bun exemplu de armonie etnică şi religioasă, un model care poate fi exportat cu succes în toată lumea.
Apoi sunt musulmanii veniţi la studii în România, înainte de 1990. Aceştia şi-au găsit locul în societate, au căpătat şi cetăţenia română şi au ajuns deja la a doua - a treia generaţie.
O a treia categorie este a musulmanilor veniţi la studii după 1990, unii cu gând să rămână în ţară.
Iar în fine, ultima categorie este cea formată din credincioşii convertiţi la Islam. Femeile se convertesc în număr mai mare, prin căsătorie. Sunt mii“, explică şeful Muftiatului, instituţia de cult şi cultură islamică, ce reprezintã interesele comunităţii musulmane din România.
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
