Episcopia Hușilor, după condamnarea fostului episcop la închisoare pentru viol: „Regretăm profund sminteala produsă”

Episcopia Hușilor a reacționat după ce, miercuri, fostul episcop Corneliu Bârlădeanu și fostul arhimandrit Sebastian Jitaru au fost condamnați la închisoare cu executare pentru viol. „Considerăm că gravitatea faptelor celor doi este sporită de statutul pe care l-au avut”.

Fostul episco al Hușilor a fost condamnat la închisoare pentru viol FOTo: arhiva

Cei doi foști clerici sunt judecați de ani de zile, fiind acuzați, și acum condamnați, pentru că au violat mai mulți elevi ai seminarului teologic, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată astăzi fiind una fără precedent.

Episcopia Hușilor, instituție pe care Corneliu Bărlădeanu a condus-o până în 2017, a reacționat după aflarea sentinței, condamnând „faptele extrem de grave și imorale” ale celor doi.

„Episcopia Hușilor a luat act de hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, de condamnare a fostului episcop de Huși, Onilă Corneliu, și a numitului Jitaru Sebastian, și de finalizarea acestui proces care, din nefericire, confirmă indubitabil faptele extrem de grave și imorale săvârșite de cei doi condamnați.

Amintim că, începând cu luna august 2017, Episcopia Hușilor nu a mai avut niciun fel de legătură cu susnumiții. 

Așa cum am menționat și în luările de poziție anterioare, considerăm că gravitatea faptelor celor doi este sporită de statutul pe care l-au avut, de slujitori ai Bisericii, care aveau menirea să fie, prin excelență, exemple de moralitate și de respect față de demnitatea persoanei umane”, au transmis reprezentanții episcopiei, printr-un comunicat de presă. 

„Nicio instituție nu poate fi confundată cu o persoană”

Cele întâmplate sunt considerate fapte „greu de imaginat și de anticipat”, iar Episcopia Hușilor se dezice de cei doi foști slujitori, asumându-și în schimb  „responsabilitate spirituală asupra tuturor celor care privesc înspre slujitorii Bisericii ca înspre repere ale asumări”.

„Regretăm profund suferințele cauzate victimelor, precum și sminteala produsă de acest caz greu de imaginat sau de anticipat, precizând, încă o dată, faptul că nicio instituție nu poate fi confundată cu o persoană, indiferent de poziția vremelnică avută și de ceea ce pretindea că reprezintă. 

În același timp, avem o responsabilitate spirituală asupra tuturor celor care privesc înspre slujitorii Bisericii ca înspre repere ale asumării și punerii în practică a unei concepții de viață creștină, inspirată din Evanghelie, care condamnă, cu fermitate, orice formă de abuz și nedreptate, răsunându-ne în conștiință, cu fiecare sminteală creată, cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „căci numele lui Dumnezeu din pricina voastră, este hulit între neamuri” (Romani 2, 24)”, arată Episcopia.

Înaltele fețe bisericești vorbesc de asemenea despre compasiune și înțelegere față de persoanele vătămate, motivând totodată de ce au ales să conteste hotărârea în care instituția a fost obligată să plătească în solidar cu cei doi pentru daunele produse.

„Delimitându-ne total de faptele săvârșite de cele două persoane acum condamnate, ne cerem iertare pentru tot răul produs de către aceștia, în primul rând victimelor, dar și tuturor celor care, interacționând cu acest caz cutremurător și smintitor, ar fi putut pune la îndoială rolul și locul Bisericii în viața credincioșilor și a societății.  În egală măsură, ne manifestăm întreaga compasiune și înțelegere față de persoanele vătămate, suntem deplin solidari cu acestea, conștientizând dramele la care au fost supuse.

Episcopia Hușilor a luat act și de dispoziția instanței prin care instituția noastră, în calitate de persoană responsabilă civilmente, a fost obligată la repararea, în solidar, a prejudiciului material cauzat victimelor. Subliniem, cu toată claritatea, că această hotărâre nu reflectă o culpă morală sau instituțională a Episcopiei Hușilor, ci este expresia unei norme legale care angajează răspunderea civilă pentru fapta altuia, fără a presupune implicarea, acceptarea sau cunoașterea prealabilă a faptelor săvârșite de cei doi condamnați. Răspunderea civilă este atrasă ca un mecanism automat de compensație, potrivit legii, cu un potențial rol reparator eficient, victimele evitând astfel insolvabilitatea celor doi condamnați”, se mai arată în comunicat.

Clericii explică de ce Episcopia a contestat decizia prin care era făcută responsabilă civilmente, motivând că are responsabilitatea administrării patrimoniului  „într-o manieră în care să răspundă cât mai optim și transparent lucrării social-filantropice”.

„Din acest motiv, Episcopia Hușilor a contestat, la vremea cuvenită, îndeplinirea condițiilor legale privind atragerea răspunderii solidare, ca parte responsabilă civilmente. Gestionând patrimoniul Bisericii, Episcopia Hușilor are responsabilitatea administrării acestuia într-o manieră în care să răspundă cât mai optim și transparent lucrării social-filantropice, pastorale, culturale și edilitare a Eparhiei, în acord cu nevoile credincioșilor, iar nu să suporte prejudiciile create de cei care, în contradicție flagrantă cu menirea lor, au săvârșit abuzuri sexuale”, arată Episcopia Hușilor.

Faptele oribile săvârșite de fostul episcop și de fostul arhimandrit au ieșit la iveală cu aproape un deceniu în urmă, totul pornind, în mod ironic, de la o plângere pe care chiar fostul episcop a făcut-o, acuzând că este supus unui șantaj cu imagini fake. S-a dovedit însă că imaginile erau reale, iar faptele, deosebit de grave. Numărul victimelor abuzate ar fi în fapt mai mare, însă procurorii au reușit să dovedească doar o parte dintre abuzuri, alte victime refuzând să depună plângeri.