De ce doar toamna se colorează copacii în stranii nuanţe de roşu. Explicaţia: antocianina e de vină

Masivul Ceahlău, instantaneu de toamnă FOTO Alex Pears

Superbele peisaje de toamnă, cu arbori ale căror frunze capătă stranii culori roşii, au o explicaţie ştiinţifică, ele fiind create de o substanţă numită antocianină

Toamna acestui an răsfaţă cu temperaturi peste medie, iar

„Mama natură“ a creat peisaje feerice. La tot pasul, prin parcurile oraşelor, dar mai ales prin păduri, copacii au căpătat tente ireale. De la verde intens au trecut la galben pal fagii, stejarii, plopii, cireşii, vişinii, prunii, sălciile şi mestecenii, iar unii goruni şi sângerii la brun şi roşu. 

Sunt lucruri normale, mai ca-n fiecare anotimp când se strâng cele mai multe roade. Poate nu mulţi ştiu că aceste

minunate culori aduse de toamnă, galben, brun, roşu intens sau variate combinaţii ale acestora, au o explicaţie demonstrată ştiinţific, totul datorându-se unor procese chimice. 

Toate plantele verzi au un pigment numet clorofilă, fundamental pentru fotosinteză. Este procesul prin care se absoarbe lumină, urmează transformarea în energie chimică, „desfacerea“ apei în ioni de hidrogen şi oxigen, acesta din urmă fiind eliberat în atmosferă.

Toamna, când zilele se scurtează şi lumina solară este mai slabă, instalându-se frigul, fotosinteza se reduce. Şi, încet - încet, culoarea verde dispare, făcându-şi apariţia alţi doi pigmenţi din frunze, xantofila şi carotenul, care colorează frunzele în galben şi portocaliu. În unele toamne, pădurea se colorează intens în roşu

aprins. De „vină“ este alt pigment, antocianina, care absoarbe radiaţiile ultraviolete. După cum susţin cercetătorii, substanţa îşi face prezenţa în frunze după veri foarte călduroase, în care cantitatea de precipitaţii este foarte scăzută. 

„Nuanţele roşii, cenuşii şi violet ale unor frunze se datorează formării pigmentului antocianin. Acest pigment colorează ridichea, varza roşie, trandafirul şi geraniul. Sub influenţa frigului de toamnă, reacţiile chimice încep în frunze, transformând clorofila în compuşi roşii-galbeni. Spre deosebire de caroteni şi alţi pigmenţi galbeni, antocianina este în general absentă în frunzele verzi. Se formează în ele doar sub influenţa frigului. Culoarea frunzelor de toamnă este determinată genetic la fiecare specie de plantă“, se arată pe nationalgreenhighway.org. 

Lacul de baraj natural Cuiejdel FOTO Planiada.ro

O explicaţie a fenomenului o dă şi Florin Stoican pe natgeo.ro: „Pigmenţii galbeni sunt daţi de xantofilă, cei portocalii de beta-caroten. Aceştia devin vizibili din momentul în care regenerarea clorofilei se încetineşte şi opreşte. Pigmenţii roşii şi violet sunt daţi de antocianine, substanţe produse din zaharurile care rămân captive în frunze după izolarea acestora de restul arborelui“. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Tragic sfârşit al unui medic român, urmărit internaţional pentru trafic de droguri. Unde şi cum a murit

Zimbrii din codrii Neamţului, „invitaţie“ la un inedit şi unic concurs din România. „Totul a plecat de la o joacă de copii“