Obrăzare ritualice, realizate de un artizan din Neamţ declarat „Tezaur uman viu“

Ion Albu, meşter popular din Neamţ FOTO Lucian Iancu

Titlul de Tezaur uman viu i-a fost acordat unui artizan de obrăzare ritualice de către Ministerul Culturii, pentru râvna depusă în păstrarea meşteşugurilor şi obiceiurilor tradiţionale.

Ion Albu este printre ultimii români care au intrat în „galeria“ celor cărora le-a fost atribuit titlul de Tezaur uman viu, distincţie care este atribuită de Ministerul Culturii în cadrul

unui proiect naţional, care a debutat acum 11 ani. Vestitul meşter popular e de loc din Timişeştii Neamţului, o veche localitate de răzeşi de la malurile Moldovei. 

Recent i-a fost conferit titlul, unul care a mai fost acordat de către Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial altor 12 personalităţi purtătoare, creatoare şi păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial

din mai multe judeţe ale României. 

Propunerea pentru desemnarea artizanului a fost făcută în mai 2021 de către Centrul Carmen Saeculare Neamţ, care susţine că meşterul, hâtru nevoie mare, dă dovadă de o imaginaţie debordantă. Certificarea nominalizării a trecut prin mai multe etape, care au fost jurizate de reprezentanţii Ministerului Culturii, iar cei care au primit titulatura de Tezaur uman viu au fost cunoscuţi luna trecută. Ei sunt din Sibiu, Vâlcea, Bistriţa Năsăud, Harghita, Hunedoara, Bihor, Mureş,

Braşov, Maramureş şi Cluj. 

Proiectul urmăreşte identificarea şi recunoaşterea la nivel naţional a celor care sunt creatori şi păstrători ai valorilor tradiţionale şi care fac, prin talentul şi efortul lor, dovada caracterului excepţional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu

mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilităţii acestuia în cadrul comunităţilor. 

În acest context, Neamţul are oameni dedicaţi artei populare, tradiţiilor, obiceiurilor şi dansului moştenit de la strãmoşi. Unul dintre ei este tocmai Ion Albu, care duce mai departe frumuseţea şi simbolurile sărbătorilor legate de Crăciun şi Anul Nou. E membru fondator al Ansamblului de Obiceiuri Populare „Aşa-i datina la noi“ şi membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, promovând cu

râvnă meşteşugurile tradiţionale româneşti.

„Îşi foloseşte imaginaţia şi umorul caracteristice săteanului român, pentru a crea podoabe de artă populară“

Iar prin ţinutul străjuit de masivul Ceahlău, în judeţul Neamţ, evenimentele prilejuite de celebrarea Anului Nou constituie cel mai important ciclu sărbătoresc popular de peste an, unul bogat în manifestări folclorice în care un loc central îl au diferitele jocuri: al caprei, al ursului, al măştilor, al căiuţilor, al arnăuţilor, sau al babelor şi moşnegilor. 

„Ion Albu este o persoană foarte importantă a judeţului Neamţ. De mai bine de patruzeci de ani, meşterul realizează măşti populare necesare cetelor pentru a merge şi a ura prin gospodăriile sătenilor. Specializat în confecţionarea măştilor după tehnica populară, el îşi foloseşte imaginaţia şi umorul caracteristice săteanului român, pentru a crea podoabe de artă populară“. 

Sursa Lucian Iancu 

Aceasta este descrierea făcută artizanului de obrăzare, după cum li se mai spune măştilor, de către Carmen Năstasă, directorul Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, instituţie care a făcut nominalizarea pentru atribuirea titlului de Tezaur uman viu. 

O altă faţetă a personalităţii lui Ion Albu este dată de aplecarea către transmiterea datinilor şi obiceiurilor de iarnă tinerelor generaţii. 

Neuitând clipele trăite în copilărie, meşterul conduce Ansamblul de Obiceiuri Populare „Aşa-i datina

la noi“ de la Timişeşti, care are peste o sută de membri. Grupul a format în anul 1978 şi are un repertoriu extrem de bogat. Participă la multe festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă organizate în

ţară, dar şi în străinătate. 

Revenind la meşterul Ion Albu, el este cunoscut şi recunoscut ca un foarte apreciat instructor de dansuri populare. Cu ani în urmă, un ansamblu folcloric din Roman, sub „bagheta sa“, a făcut furori la Festivalul Cercului Polar desfăşurat tocmai la Cercul Polar, unde „locuieşte“ Moş Crăciun, la Rovaniemi, în Finlanda. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Anomalie în vârful muntelui: temperaturi pozitive la cota 1.900, iar la bază, negative. Care a fost cauza

Horaţiu Mălăele, tulburător mesaj la moartea unui mare actor: „Sub aparenţa unui războinic înfricoşător din nord, trăia un copil blând, sensibil şi tandru“