FOTO VIDEO Vacanţă în România. Platoul Padiş, poarta Apusenilor către Rai

Platoul Padiş, din Parcul Natural Apuseni, este un festival al naturii pure situat la întretăierea a trei judeţe: Alba, Cluj şi Bihor. Adevărul vă prezintă, în cadrul celei mai frumoase campanii „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, o parte incredibilă din ţara noastră.

Cei care nu au în spate şi cortul nu are rost să pună piciorul în zona turistică Padiş. O noapte în cort este obligatorie pentru cei care s-au decis să exploreze Parcul Naţional Apuseni. În Parc există câteva zone în care se campează în mod tradiţional, dintre care în judeţul Bihor sunt Poiana Glăvoi – zona denumită „La Grajduri“ –, Valea Crăiasa – în apropierea Peşterii Urşilor şi intrarea pe Valea Sighiştelului, iar în judeţul Cluj, în zona satului de vacanţă Ic Ponor şi în zona Ponor-Runcu Ars.

În zona Glăvoi şi pe Valea Crăiasa se încasează uneori o taxă de campare de către Primăria Pietroasa.Pe Platoul Glăvoi, singurul loc de campare din zona Padiş, aflat în mijlocul Parcului Natural Apuseni, se pot instala corturile fără nicio problemă, iar lipsa marilor magazine nici nu va fi simţită.

„Molul“ lui Cornel, în creierii munţilor

„Molul“ lui Cornel este la trei minute de mers pe jos şi oferă bunătăţi de negăsit în vreun alt „mall“ din lume. Construit din bârne, într-un stil rupt din decor, asigură mai mult decât strictul necesar pentru supravieţuire. De la răcoritoare cu sau fără alcool, la fructe, legume, conserve, cartofi prăjiţi şi, bineînţeles, plăcinte. Nu contează că sunt cu gem, cu brânză ori cu cartofi.

Paznicii Padişului

Cei care nu vor să stea la cort, pot alege pensiunile, mai ales în judeţul Alba, sau se pot caza la localnici, unde pot gusta din bucatele specifice. În zona Padiş, preţurile pentru o noapte de cazare pornesc de la 50 de lei şi pot ajunge la 120 de lei, în funcţie de condiţii.

Tălăngile oilor răsună în fiecare dimineaţă din mijlocul munţilor. Pornesc la drum imediat ce se crapă de ziuă. Soarele e dincolo de munţi, dar ele străbat stâncile şi crestele spre locul de păscut. În fiecare dimineaţă e frig la Padiş. Din munţi, din corturi, din pădure, de peste tot dimineaţa îşi ridică vălul ca să-i facă loc soarelui.

O cafea sau un ceai cald sunt ideale pentru a aştepta răsăritul. Şi când soarele apare, e timpul de plecat în drumeţie. Dacă sunt respectate marcajele, nu este nicio problemă cu orientarea. În caz de urgenţă, poate fi apelat numărul „0SALVAMONT“. Pe traseu, turiştii vor întâlni caii care păzesc Padişul din primăvară până în toamnă. Frumoşi, cu coamele în vânt, unii sunt prietenoşi, alţii mai puţin.

Frumuseţile Apusenilor

Parcul Natural Apuseni adăposteşte peste 1.500 de peşteri. Cei mai mari trei gheţari subterani din România, Gheţarul de la Scăriţa, Avenul Borţig şi Gheţarul Focul Viu, sunt în Parcul Natural Apuseni. Cea mai înaltă intrare în peşteră din ţară, Cetăţile Ponorului – 76 de metri – şi cea mai largă, Coiba Mare – 54 de metri pe 45 de metri – pot fi admirate tot în Parcul Natural Apuseni.

Când vine vorba despre trasee turistice, oferta este una variată. Circuitul Izvorul Someşului Cald durează şase ore şi este un traseu pentru vizitarea uneia dintre cele mai complexe zone carstice din Munţii Apuseni, cu multe peşteri, canioane, izbucuri (izvoare cu debit intermitent), grupate într-o zonă deosebit de sălbatică în care zăpada persistă până la sfârşitul lunii mai. Traseul Cetăţile Ponorului durează cinci ore, fiind cel mai cunoscut din Padiş. Este unul dificil dacă este parcurs pe toată lungimea, turistul având de urcat porţiuni cu scări metalice şi cabluri de oţel.

Gheţarul Focul Viu

Circuitul Galbenei este cel mai lung din Padiş şi printre cele mai dificile, dar priveliştea merită tot efortul. O primă atracţie a circuitului este Gheţarul Focul Viu, apoi Poiana Florilor, urmând Cheile Galbenei, care cuprind porţiuni periculoase, reprezentând cel mai dificil sector al traseului. Pereţii de stâncă, sălbăticia peisajului îi dau o splendoare de neuitat. Urmează un urcuş lung prin pădure, până la avenul Borţig, un puţ vertical unde se păstrează un bloc fosil de gheaţă. De aici poteca începe să coboare spre Padiş.

TRASEE MARCATE ÎN ZONA PADIŞ

- Piatra Tâlharului – Padiş;
- Padiş – Gârda de Sus;
- Padiş – Peştera Scărişoara;
- Cabana Padiş-Poiana Căput;
- Pietroasa – Padiş;
- Padiş – Lumea Pierdută;
- Circuitul Măgura Vânătă;
- Padiş – Circuitul Galbenei;
- Padiş – Circuitul Cetăţile Ponorului;
- Circuitul Groapa de la Bârsa.

Rezervaţia Molhaşurile de la Izbuce

În apropiere de Padiş, se găseşte complexul de turbării din Valea Izbucelor, cu o suprafaţă de 48 de hectare, care se află în zona de izvoare a Someşului Cald, la o altitudine de 950-1.000 de metri. Cel mai impresionant este Molhaşul Mare, care se întinde pe o suprafaţă de aproape opt hectare cu o grosime medie a turbei de patru metri şi un volum de turbă de 320.000 de metri cubi. Din cauza grosimii turbei, plantele se izolează de sol şi devin dependente de precipitaţii. Din loc în loc apar bălţi fără fund cu apă neagră. Tot aici creşte şi jneapănul la cea mai mică altitudine din ţară. Datorită fragilităţii acestui habitat de turbărie, zona este ocrotită, iar cei interesaţi de acest habitat au la dispoziţie un turn de observaţie.

Peşterile Meziad şi Farcu, minuni carstice

În anul 1987, în timpul lucrărilor uzuale la mina de bauxită, doi mineri descopereau Peştera Farcu, singura peşteră cu cristale din România. Priveliştea din interior îţi taie răsuflarea. Peştera Farcu are o lungime de 250 de metri şi este singura din România unde accesul se face printr-o galerie minieră. Vizitarea durează 30 de minute, iar biletul de intrare costă 10 lei pentru copii şi 15 lei pentru adulţi.

Peştera Meziad, situată în comuna bihoreană Remetea, a devenit din primii ani ai secolului al XX-lea unul dintre cele mai căutate obiective turistice ale judeţului Bihor. Acest fapt se datorează dimensiunilor sale impunătoare şi neobişnuitei sale bogăţii de formaţiuni, urmelor de locuire umană ce au dăinuit aici din paleolitic şi neolitic.

Peştera are o lungime de 7.000 de metri, din care, turistic, au fost amenajaţi 1.500 de metri. Vizita durează 40 de minute, iar preţul unui bilet pentru adulţi este de 15 lei, iar pentru copii, de 10 lei. La ieşire, sunt două tiroliene unde turiştii pot să-şi consume adrenalina.

Templul urşilor de cavernă

Cei care ajung la Padiş nu au cum să treacă pe lângă Peştera Urşilor fără să o viziteze. În urmă cu aproape 38 de ani, bihoreanul Traian Curta descoperea una dintre cele mai frumoase peşteri din România, Peştera Urşilor. La 17 septembrie 1975, Traian Curta lucra ca miner şi artificier, când a împuşcat exploziv. S-a deschis o gaură. Curiozitatea l-a determinat să vadă ce se ascunde acolo. „Am întâlnit un craniu, m-am împiedicat în el şi imediat s-a întors cu colţu’, da’ nu am ştiut ce animal e. Mi-am dat seama că e ceva interesant şi m-am dus înainte şi imediat atunci, pe partea dreaptă şi pe partea stângă, am văzut cele mai mari cranii, fosile şi resturi de animal“, a mărturisit Traian Curta.

Din anul 1980, Peştera Urşilor este vizitabilă. Este prima peşteră amenajată modern din România. Este un adevărat templu istoric în care timpul s-a oprit, conservând resturile scheletice ale ursului de cavernă. Bogăţia şi unicitatea formaţiunilor de un alb marmorian, stalagmite-lumânări, fragile stalactite şi nuferi de cristal împodobesc cei peste 1,5 kilometri ai peşterii.

Cele trei galerii

Peştera Urşilor este structurată pe trei galerii vizitabile şi o „Rezervaţie Ştiinţifică“. Galeria Oaselor poartă această denumire ca urmare a numeroaselor oase ale urşilor de cavernă, găsite în acest loc. Galeria Emil Racoviţă este cea mai mare din porţiunea amenajată a peşterii şi a fost denumită după marele speolog şi cercetător. Aici se găsesc formaţiuni calcaroase spectaculoase, stalactite, stalagmite, coloane care au diferite forme şi mărimi, fiind la latitudinea fiecăruia cum interpretează ceea ce vede.

Galeria Lumânărilor şi-a primit numele după numeroasele stalactite care seamănă cu nişte lumânări. Galeria inferioară, cu o lungime de 521 de metri, a fost declarată rezervaţie ştiinţifică. Peştera Urşilor poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 17.00. Preţul biletului de intrare este de 15 lei pentru adulţi şi 10 lei pentru elevi şi studenţi.

Cum ajungi în Parcul Natural Apuseni

În Parcul Natural Apuseni se poate pătrunde de pe una dintre cele trei şosele care trec pe la periferia sa: Oradea – Huedin – Cluj-Napoca (nord), Oradea – Beiuş – Deva (vest) şi Ştei – Câmpeni – Turda (sud). De anul trecut, drumul principal care străbate parcul pe o distanţă de 53 de kilometri – Pietroasa – Platoul Padiş – Ic Ponor – Răchiţele – este asfaltat. De la Răchiţele la Padiş sunt 31 de kilometri.