De ce a luat-o la vale Dealul Ciuperca, o investiţie de aproape 2 milioane de euro, şi cine este principalul vinovat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dealul Ciuperca
Dealul Ciuperca

Dealul Ciuperca, o investiţie de aproape 2 milioane de euro, a luat-o la vale în toamna lui 2016. Expertiza tehnică arată că principalul vinovat este proiectantul (Poliart Oradea), dar o parte din vină îi este atribuită şi executantului (Abed Nego). Consolidarea de urgenţă va costa 150.000 de euro, bani ce vor fi alocaţi din bugetul local.

Experiza tehnică întocmită de Marin Marin şi Petru Pantea, profesori universitari la Universitatea Tehnică din Timişoara, a fost predată la sfârşitul lunii ianuarie, iar concluziile au fost prezentate de primarul Ilie Bolojan.

Astfel, în raportul de expertiză sunt menţionate şase cauze ale alunecării versantului. Experţii au menţionat faptul că Dealul Ciuperca este un „amplasament apreciat istoric ca instabil”, cu potenţial mare de alunecare.

O altă cauză o reprezintă condiţiile geologice locale - dealul are două straturi pricipale de teren, unul solid de argilă cenuşie şi celălalt de aproximativ 3,5 m grosime de nisipuri moi, care sunt predispuse la infiltraţii de apă,   şi între cele două straturi există posibilitatea alunecării de teren.

 În plus, se arată în raport, au intervenit şi condiţiile hidrologice - precipitaţii abundente căzute pe parcursul lunii octombrie 2016. Primarul Ilie Bolojan a menţionat că o parte din apă s-a infiltrat în sol, mărind greutatea terenului. De asemenea, experţii au remarcat neconformităţi în proiectare şi execuţie.

„Principala neconformitate este că proiectantul a acceptat să întocmească documentaţia fără să existe un studiu de specialitate care să confirme stabilitatea versantului. Adică s-au proiectat utilităţile şi s-a amenajat versantul fără să existe certitudinea că terenul este stabil”, a menţionat Bolojan.

„Pantele proiectate nu sunt în concordanţă cu natura terenului de fundare”, se menţionează în raport. De asemenea, experţii au remarcta faptul că „nu s-a cerut efectuarea unui studiu geotehnic suplimentar, respectiv un studiu de stabilitate, eventual un studiu de detaliu de execuţie, mai ales pentru clădirea proiectată, aşa cum s-a precizat expres în studiile de risc natural”. Legat de clădire, în raport se precizează că „fundaţiile izolate ale terasei clădirii de alimentaţie publică şi a punctului de belvedere nr. 3 sunt proiectate fără legături între ele, fără a se ţine seama de amplasamentul în pantă, pe un versant susceptibil de alunecare, fundate pe un teren cu umflări şi contracţii mari”.

Totodată, partea de drenaj a fost superficial rezolvată în cadrul proiectului, fapt ce a dus la acumularea de apă în stratul de fundare, iar gabioanele nu au filtru invers corespunzător. Baza gabioanelor este sub nivelul terenului, astfel că apa infiltrată se acumulează la baza acestora, facilitând infiltrarea acesteia în terenul friabil. În plus, a fost defrişată o zonă extinsă cu arbuşti, arbori şi vegetaţie naturală (au fost tăiaţi 78 de arbori), în condiţiile în care prezenţa vegetaţiei „constituia un factor de stabilitate, de fixare a solului”.

O altă neconformitate a fost legată de realizarea umpluturilor în zona de amonte a dealului, în jurul punctelor de belvedere, prin aport de material.

„Defrişarea zonei vegetale, refacerea artificială a pantelor naturale cu material de umplutură fără luarea măsurilor minime de asigurare a stabilităţii stratului acoperitor sau a materialului de aport s-au constituit în factori suplimentari de risc, a căror finalitate putea fi prevăzută la proiectare. Chiar replantarea unor suprafeţe a versantului cu arbori, arbuşti etc (deşi pe amplasament această replantare este tardivă) ridică problema stabilităţii iniţiale, până la dezvoltarea arborilor respectivi”, se menţionează în raport.

Au mai fost remarcate neconformităţi la întocmirea studiilor geotehnice şi lipsa unei verificări a versantului la stabilitatea generală.

Încep lucrările

În aceste condiţii, cei doi experţi au prezentat măsurile urgente pe care municipalitatea trebuie să le ia pentru consolidarea clădirii şi stabilizarea versantului.

Astfel, se impune consolidarea de urgenţă a punctului alimentar şi de informare turistică, drenarea apelor de pe amplasament şi stabilizarea versantului. Fundaţiile terasei au cotă de fundare diferită, care cu toate că sunt independente nu sunt legate de fundaţia clădirii şi chiar dacă sunt forate în solul tare, ar exista riscul ca şi aceste fundaţii să fie şubrezite.

„Experţii recomandă ca rigidizarea fundaţiilor să se realizeze cu grinzi de legătură sub forma grinzilor de echilibrare din beton armat, care să se lege de cele 5 fundaţii care actualmente sunt izolate şi să le lege de fundaţia care este stabilă şi încastrată în deal. Astfel, în ipoteza că alunecările ar continua, nu ar fi afectată partea de terasă a clădirii”, a precizat primarul Ilie Bolojan.

Pentru drenarea apelor de amplasament sunt propuse două lucrări: drenarea apelor din subteran prin realizarea a trei drenuri de-alungul dealului (trei şanţuri de adâncime, cu o lăţime de aprox. 1 metru, astfel încât fundul şanţului să fie la limita dintre terenul stabil şi terenul care alunecă), respectiv drenarea de suprafaţă.

 În ceea ce priveşte stabilizarea versantului, în partea de jos a zonei unde au fost alunecările masive se propune forarea unor piloţi care să constituie o zonă de sprijin. Este vorba despre două rânduri de piloţi de o lungime de aproximativ 80 metri, care ar fi legaţi la partea superioară printr-un radier din beton armat în aşa fel încât să constituie o bază pe care să se monteze gabioanele de susţinere a acestei zone.

 „Odată cu realizarea acestor măsuri în regim de urgenţă, s-ar trece la ultima fază - proiectarea readucerii lucrărilor la starea iniţială şi o nouă expertiză care să certifice dacă mai trebuie făcute anumite lucrări suplimentare, eventual un rând de piloţi sau lucrări de rezolvare a scurgerii apelor”,  a adăugat primarul Bolojan.

Potrivit acestuia, municipalitatea a încheiat un contract pentru realizarea unui nou proiect tehnic, care ar trebui să fie gata până la sfârşitul aceste săptămâni. De asemenea, vor fi purtate negocieri pentru realizarea, în regim de urgenţă, a lucrărilor de consolidare. Acestea ar urma să înceapă în maximum două săptămâni.

După realizarea acestor lucrări, estimate să se încheie în maximum două luni, se va face o nouă expertiză, iar în primăvară vor începe lucrările de aducere a Dealului Ciuperca la starea din toamnă. Lucrările de consolidare sunt estimate la aproximativ 150.000 euro şi vor fi plătite de municipalitate. În ceea ce priveşte lucrările de aducere a grădinii publice la starea iniţială, Ilie Bolojan a declarat că „trebuie găsită o formulă de acoperire”.

 „Bănuiesc că va fi o dispută juridică. Ne vom îndrepta împotriva proiectanţilor în principal, dar precum s-a văzut, apare şi o responsabilitate la executant”, a afirmat Bolojan.

Oradea

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite