Stăpânii politici ai Iaşiului. Ascensiunea şi apogeul lui Gheorghe Nichita şi Relu Fenechiu, baronii care au controlat judeţul transpartinic în ultimii 10 ani

Publicat: 28.10.2014 12:07

Ultima actualizare: 07.08.2022 10:42

Până la condamnarea lui Relu Fenechiu la închisoare, şeful PNL Iaşi şi Gheorghe Nichita, liderul PSD Iaşi, au format un tandem de succes în împărţirea transpartinică a banilor publici. Cei doi au ajuns stăpânii politici ai Iaşiului pornind de jos, din mahalele Dorohoiului şi din Dărmăneşti, un mic oraş din Bacău.

Actualul primar al Iaşiului, funcţie pe care a primit-o cadou în 2003 de la Constantin Simirad, s-a ridicat dintr-un cartier sărac al oraşului botoşănean Dorohoi, dintr-o familie cu multe probleme, a acumulat o avere impresionantă, controlează cu mână de fier treburile politico-administrative ale judeţului, este unul dintre cei mai influenţi oameni din PSD şi, cel mai probabil, viitorul preşedinte al regiunii Moldova.

Gheorghe Nichita este o excepţie pe harta primarilor din oraşele mari ale României, prin faptul că n-a fost ales prin scrutin popular pentru această funcţie. Se întâmpla în 2003, an în care Primăria Iaşi era condusă de Constantin Simirad, politician care visa însă şefia Ambasadei României din Cuba, fapt certificat în culisele PSD încă din primăvara acelui an.

Tot în culisele PSD s-a stabilit şi succesorul lui Simirad, iar cel care l-a impus pe Gheorghe Nichita în scaunul de şef al Primăriei a fost influentul senator Ion Solcanu, preşedintele de atunci al PSD Iaşi. În prima fază, în iunie 2003, Gheorghe Nichita a fost numit viceprimar, procedură obligatorie pentru ca pe 28 octombrie 2003 Constantin Simirad să-i poată lasă moştenire, cu titul de interimat, şefia Primăriei Iaşi. Alegerile au avut loc abia în iunie 2004, iar cele şapte luni avute la dispoziţie i-au permis lui Nichita să se organizeze astfel încât să-l învingă cu un scor confortabil pe contracandidatul de la PD, Dan Cîrlan.

Important de menţionat este că Gheorghe Nichita a candidat şi în 2000 pentru titulatura de primar al Iaşiului, din postura de şef al PD Iaşi, şi a obţinut doar 5% din voturi. Imediat după alegeri a schimbat macazul şi s-a înscris în PSD, unde a intrat sub aripa protectoare a lui Ion Solcanu.

După 2003, a urcat în ierarhia PSD, unde i-a tras pe linie moartă pe baronii Solcanu şi Simirad, a preluat funcţia de şef al oragnizaţiei judeţene şi pe cea de vicepreşedinte la nivel naţional al Partidului Social Democrat.

Gheorghe Nichita l-a scos din joc pe Constantin Simirad, cel care l-a lansat în politica mare FOTO Adevărul

În cei 11 ani de mandat, Iaşiul a rămas izolat pe harta financiară a marilor oraşe din României, cu o infrastructură la pământ şi cu perspective economice foarte slabe din cauza lipsei unei autostrăzi care să lege Moldova de Ardeal sau de Capitală.

A fost depăşit chiar de Bacău ca influenţă şi prosperitate în perioada primarului Dumitru Sechelariu. În schimb, de numele lui Gheorghe Nichita este legat de mai multe afaceri controversate, printre care cea mai notorie este Palas.

În 2007, DNA-ul a început urmărirea penală împotriva edilului Iaşiului şi a mai multor şefi din Primărie pentru neregulile constatate în contracul de asociere în participaţiune semnat cu omul de afaceri Iulian Dascălu. Gheorghe Nichita a fost cercetat pentru tentativă de abuz în serviciu, dar procurorii au renunţat la anchetă în 2010.

Capitala Moldovei a început să se mai "dezmorţească" în 2013, pe fondul investiţiilor începute la infrastructura oraşului cu bani europeni. Cu toate acestea, Iaşiul este însă printre ultimele mari oraşe din România care au depus proiecte pe fonduri europene, iar lucrările sunt mult întârziate faţă de termenele prevăzute în contracte.

Gheorghe Nichita a preferat varianta împrumuturilor costisitoare din bănci, un exemplu în acest sens fiind creditul de 50 de milioane de contractat în 2007 de la banca belgiană Dexia Kommunalkredit, un credit foarte costisitor, plătibil în 25 de ani cu dobânzi foarte mari şi în urma căruia oraşul n-a cunoscut transformări semnificative.

Cine este Gheorghe Nichita

S-a născut în 1956 într-o familie foarte săracă din mahalaua Dorohoiului. Tatăl său este necunoscut, mama lui căsătorindu-se cu un alt bărbat, Constantin Nichita, după ce l-a născut pe Gheorghe. Are mai mulţi fraţi şi surori vitrege, majoritatea trăind în condiţii extrem de modeste în Dorohoi. Rezultate şcolare din Liceul de Cultură Generală nr. 2 Dorohoi ale lui Gheorghe Nichita arată un elev foarte modest la învăţătură. În ultimul an de liceu, în 1975, a terminat cu media 5,75 la matematică, 5,83 la română, 5,29 la franceză. Mai răsărit a fost la limba rusă şi geografie, unde a ajuns la mediile 7,25 şi respectiv 7,75. La sport a avut, ca toţi ceilalţi colegi, nota 10. Nichita a terminat liceul cu media generală 6,87.

Gheorghe Nichita, într-o fotografie din albumul Liceului de Cultură Generală nr. 2 Dorohoi, pe care l-a absolvit cu note mediocre în 1975 FOTO evz.ro

„Era un băiat sărac, cu multe neajunsuri. Mama sa era casnică. Locuiau într-o mahala din centru, într-un apartament dat de Primărie, în zona Spiru Haret. Ca elev nu era foarte bun, făcea însă parte din echipa de dansuri a şcolii şi era în conducerea UTC, răspunzând de activităţile sportive“, a declarat Dumitru Boghitoiu, fostul diriginte al lui Nichita pentru evz.ro în 2007.

În 1976-1979 a făcut Institutul de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Hidrotehnică, unde a obţinut diploma de subinginer la Construcţii. Din această perioadă, Gheorghe Nichita s-a ales şi cu un dosar de cercetare la CNSAS. Primarul Iaşiului a apărut în scriptele fostei Securităţi ca semnatar al unui angajament de informator în perioada 1978-1983. Conform unei adeverinţe, Nichita a fost recrutat sub numele "Mihai" pentru supravegherea studenţilor români de la Facultatea de Hidrotehnică din Bucureşti.

Nichita a rămas în structurile Securităţii până în 1983, dar „a fost abandonat pentru că informativ nu a reuşit să se facă prea util. A fost reinstruit de ofiţer, dar se pare că nu prea are calităţi informative, deoarece posibilităţi are“, se arată în înscrisul citat de CNSAS.

Între 1982 şi 1987 a urmat, la Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi, Facultatea de Ştiinte Economice, diploma de licenţă, Specializarea Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor, iar între 1991 şi 1995 Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi – Facultatea de Hidrotehnica. Şi aici, apare cu o diplomă de licenţă la Profilul Construcţii, Specializarea Construcţii Hidrotehnice.

S-a angajat în Iaşi, în 1979, pe o funcţie de şef de punct de lucru al o staţie din structurile actualei Apa Vital. A urcat în ierarhie până la funcţia de manager general al fostului RAJAC, actual ApaVital, operator regional de servicii de apă şi canalizare. A ocupat funcţia de manager în perioada 1997-2003 şi a renunţat la şefie în momentul în care a ajuns primar al Iaşiului. În perioada şefiei la RAJAC a început să-şi ridice vila din cartierul ieşean Copou, strada Petre Andrei, una dintre cele mai râvnite zone imobiliare ale oraşului. Construcţia era cotată în perioda de boom imobiliar la 500.000 de euro. Chiar prin declaraţia de avere, Gheorghe Nichita se laudă că este cel mai înstărit primar din România.

Mai are trecute în declaraţia de avere un apartament şi o garsonieră, un automobil, mai multe credite bancare şi terenuri, numeroase opere de artă. Experţii spun că averea declarată a primarului de Iaşi în acest moment depăşeşte 1 milion de euro.

Ascensiunea şi decăderea lui Fenechiu. Traseul de la bişniţar la înalt demnitar

Cariera politică a baronului liberal a crescut proporţional cu succesul în afaceri, dar şi cu scandalurile în care a fost implicat. Dacă în perioada studenţiei Relu Fenechiu câştiga bani vânzând blugi colegilor de cămin, la mijlocul anilor 2000 a ajuns atât de influent încât a putut impune trei miniştri în Guvernul României.

În 1990, Fenechiu făcea primul pas important în afaceri. Proaspăt absolvent a Facultăţii de Tehnică a Construcţiei de Maşini, actualul deputat a înfiinţat atunci firma de construcţii Fene Grup. Într-un interviu acordat presei în 2007, Fenechiu spunea că a reuşit să pună bazele acelei firme cu ajutorul a 200 de dolari pe care i-a împrumutat de la un prieten.

Succesul în afaceri avea să-l propulseze la mijlocul anilor '90 în politică. A pornit de jos. În 1996 a devenit membru al Organizaţiei Municipale PNL Iaşi. În doar doi ani a fost votat în funcţia de vicepreşedinte ale aceleeaşi organizaţii, iar de la începutul anilor 2000 a devenit o piesă importantă şi la nivel naţional.

Mai întâi ca membru al Delegaţiei Reprezentanţilor Naţionali PNL, după care, din 2004, ca deputat. În acelaşi an a fost votat preşedinte de organizaţie a peneliştilor ieşeni. Paralel vieţii politice, între 2000 şi 2004 a ocupat funcţia de consilier judeţean la Iaşi.

Explozia popularităţii politice a lui Fenechiu a avut loc la finele primului său mandat de deputat. Ajuns una din piesele grele la nivel naţional în cadrul PNL, ieşeanul a propulsat în timpul guvernării Tăriceanu trei miniştri. Numele a doi dintre ei, Tudor Chiuariu şi Cristian Adomniţei au apărut şi ele de-a lungul timpului în dosarul „Transformatorul", instrumentat de DNA.

Controversaţii ministri promovaţi de Fenechiu

Tudor Chiuariu a fost Ministru al Justiţie şi a avut şi el probleme cu legea fiind, recent, achitat într-un dosar al DNA. Chiuariu a fost acuzat că a stat la baza emiterii HG 377/2007, privind regimul juridic al unei clădiri de pe Calea Victoriei transferate în aprilie 2007 din administrarea Consiliului General al municipiului Bucureşti în cea a companiei Poşta Româna.

Clădirea era proprietate publică a statului. Şeful DNA, Daniel Morar, a cerut începerea urmăririi penale asupra sa, iar Băsescu a făcut apel public cerând demiterea. În urma presiunilor, tânărul jurist din Iaşi şi-a dat demisia.

Un alt politician ridicat la rangul de ministru de Fenechiu este actualul preşedinte al CJ Iaşi, Cristian Adomniţei. Numit Ministru al Educaţiei în primăvara anului 2007, Adomniţei a devenit celebru câteva luni mai târziu după ce a fost umilit de nişte copii de clasa a V-a, care i-au spus că steagul UE are 12 stele, în timp ce şeful Educaţiei i-a contrazis spunând eronat că are 15. Acuzat de premier că a folosit elicopterul MIRA pentru a ajunge la propria nuntă şi că nu şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu, Adomniţei a fost revocat din funcţie de Călin Popescu Tăriceanu în octombrie 2007.

Dosarul Transformatorul

Relu Fenechiu a fost condamnat în ianuarie 2014 la cinci ani de închisoare cu executare după ce a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi fratele său, omul de afaceri Lucian Fenechiu. Directorii din cadrul SISEE implicaţi în dosar au fost şi ei condamnaţi cu executare.

Potrivit procurorilor anticorupţie, între 2002 şi 2005, SISEE Moldova era abilitată legal să facă achiziţii publice pentru a asigura întreţinerea reţelelor fostei Filiale de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Moldova.

Pe lângă achiziţiile normale de echipamente şi piese de schimb, SISEE Moldova ar fi cumpărat în perioada amintită mai multe transformatoare vechi, la preţuri exorbitante în comparaţie cu valoarea lor reală, pe care nici măcar nu le-a folosit. Achiziţiile au fost făcute de la patru firme, controlate de Relu Fenechiu. Prejudiciul a fost calculat la 1,8 milioane de euro.

RUŞANU, NAŞUL LUI FENECHIU

Dan Radu Ruşanu (foto dreapta), preşedinte la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi, până în aprilie 2013, parlamentar şi vicepreşedinte al PNL, este naşul de cununie al lui Relu Fenechiu. Nunta liberalului ieşean a avut loc în 2007, într-un castel din Viena, la care au fost invitaţi doar prietenii acestuia. Printre ei, omul de afaceri ieşean Iulian Dascălu, Cristian Adomniţei, Tudor Chiuariu şi Cristian David. Prin firmele deţinute de familia sa, Ruşanu este partener cu Fenechiu la ridicarea unui hotel în controversatul ansamblu imobiliar Palas din Iaşi, al cărui investitor este Iulian Dascălu, supranumit ”Regele mall-urilor”, având astfel de centre comerciale în Iaşi, Cluj, Timişoara şi Suceava.

Citește și: FOTO VIDEO Imagini oficiale de la nunta fiicei baronului PSD de Iaşi. Ponta către Nichita: „Aveai emoţii că n-ajung?“

Averea lui Fenechiu, pusă sub sechestru

Prin sentinţa Curţii Supreme, de vineri, s-a menţinut şi sechestrul asigurator pus pe o parte dintre bunurile lui Relu Fenechiu, încă din perioada în care acesta era cercetat de procurorii anticorupţie. Liberalul are sub sechestru un autoturism BMW X6, estimat la 223.000 de lei, dar şi trei terenuri din Iaşi, a căror suprafaţă totală este de 4.900 de metri pătraţi. Potrivit ultimei declaraţii de avere a lui Relu Fenechiu, postată pe site-ul Ministerului Transporturilor, fostul ministru mai are moştenire un teren şi o casă în Dărmăneşti (judeţul Bacău), localitatea sa de baştină, locuinţă care figurează ca moştenire. De asemenea, pe numele soţiei sale, Mariana Fenechiu, mai apar un apartament în Abrud şi o casă de locuit la Roşia Montana.

În acelaşi document, pe lângă BMW X6 pus sub sechestru, Fenechiu a mai trecut că deţine două autoturisme, un Mercedes şi un Hyundai. De asemenea, este proprietarul unor bijuterii şi opere de artă, în valoare de 80.000 de euro. La bănci nu are decât două depozite, cu o valoare totală de 30.000 de lei. În 2011, din dividendele de la Fene Group, unde este acţionar majoritar, Fenechiu a câştigat 1,5 milioane de lei. Până la jumătatea lui 2012, a mai încasat 400.000 de lei, potrivit documentului citat. În zona rezidenţială Bucium din Iaşi, prin intermediul firmelor sale, Relu Fenechiu a ridicat un cartier de vile, denumit „I.C. Brătianu“.

O bună parte din averea lui Fenechiu se datorează tranzacţiilor imobiliare din acel cartier. Printre persoanele care, de-a lungul anilor, au ajuns să locuiască în cartierul său se numără actualul parlamentar Anton Doboş (foto dreapta), cel propulsat de Fenechiu, în trecut, la şefia Finanţelor Publice Iaşi. Un alt personaj despre care s-a speculat, în trecut, că ar fi primit o vilă în cartierul lui Fenechiu este şi fostul prefect de Iaşi, Radu Prisăcaru.

Zbuciumata istorie a „Transformatorului“

Relu Fenechiu, fratele său Lucian şi ceilalţi patru complici din dosarul „Transformatorul“ au fost trimişi în judecată de procurorii DNA anul trecut. Faptele imputate sunt plasate de procurori între anii 2002 şi 2005, atunci când firmele controlate de Relu Fenechiu ar fi vândut mai multe transformatoare vechi către SISEE Moldova, la preţuri de catalog. Prejudiciul cauzat statului prin acele tranzacţii se ridică la 7,5 milioane de lei, în timp ce pe transformatoarele cumpărate din bani publici s-a pus praful, ele nefiind folosite. Procurorii au început urmărirea penală în octombrie 2008. Ancheta a stagnat o perioadă, trimiterea în judecată având loc abia în iunie 2012, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare.

Baronul de Iaşi, abonat la contracte grase pe banii statului

Afacerea „Transformatorul“ nu este singura din care fostul ministru al Transporturilor a avut de câştigat sume importante de la stat. Primul business controversat a ajuns subiect de presă în 1999, după ce liberalul a câştigat prin firma sa de construcţii, Fene Group, lucrări de reabilitare, în valoare de 100.000 de lei, la Centrul de Plasament din Budăi, judeţul Iaşi.

Banii proveneau de la două fundaţii, însă firma lui Fenechiu a fost aleasă la recomandarea fostei directoare a Centrului, Angela Baciu Mata. Ulterior, liberalul a recunoscut că este prieten de familie cu aceasta. Şefii Consiliului Judeţean Iaşi, administratorul Centrului, l-au acuzat, la acea vreme, pe Fenechiu că a supraevaluat valoarea lucrărilor.

AFACERI ŞI ÎN TIMPUL MANDATULUI DE MINISTRU

O afacere care a ajuns la DNA a fost în 2006, când Fenechiu a primit, fără licitaţie, de la Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Iaşi, condusă atunci de colega sa de partid, Gabriela Vasilache (foto dreapta), lucrări de 300.000 de lei, pentru amenajarea unui Centru de Formare Profesională.

Ulterior, firma lui Fenechiu a mai primit de la AJOFM, tot fără licitaţie, şi lucrările de refacere a instalaţiei sanitare a Centrului, estimate la alte 300 de mii de lei. După această afacere, Fene Group a intrat în vizorul DNA, care a cercetat felul în care firma încheia contractele cu statul. Afacerile lui Fenechiu au crescut spectaculos după 2007, fiind doar pe profit. Numai pentru Fene Group, cifra de afaceri crescuse de la 9,8 milioane de lei, în 2008, la 30,2 milioane de lei, în 2009. Şi în timpul actualei guvernări USL, afacerile lui Fenechiu cu statul au fost înfloritoare. În octombrie 2012, Fene Group a primit, prin negociere directă, un contract de 23.840 de lei, semnat cu Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, pentru reabilitarea unui centru sportiv din Iaşi.

În noiembrie 2011 şi în martie 2012, aceeaşi companie de stat mai semnase cu firmele deţinute de Fenechiu încă două contracte, cu o valoare de peste 400 de mii de lei. Bani de la stat i-au venit şi de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi. În noiembrie 2012, prin licitaţie publică, Relu Fenechiu a câştigat un contract pentru lucrări de construcţii. După numirea sa ca ministru, în decembrie 2012, universitatea ieşeană i-a oferit lui Fenechiu alte două contracte, de data aceasta fără licitaţie, ci prin cerere de ofertă. Întreaga afacere a ajuns la 390 de mii de lei.

Bani de la stat au ajuns în conturile lui Relu Fenechiu, prin firmele sale, şi din contracte încheiate cu spitalele din Iaşi. Nu mai puţin 380 de mii de lei au ajuns la Fene Group, fără licitaţie, după ce compania deţinută de baronul liberal a semnat două contracte cu spitalele ”Sfântul Spiridon” şi cel de Recuperare, în 2012 şi 2013. Compania Fene Group este deţinută, în proporţie de 96%, de Relu Fenechiu, restul de acţiuni aparţinându-i fratelui său, Lucian.

______________________________________________________________________________

Cum a crescut afacerea Fene Group

FENE GROUP CIFRĂ DE AFACERI PROFIT SALARIAŢI
2012 11,7 mil lei 3,53 mil. lei 141
2011 25,1 mil. lei 6,7 mil lei 180
2010 12,2 mil. lei 11,7 mil. lei 137
2009 30,2 mil. lei 2,1 mil. lei 136
2008 9,8 mil. lei 0,37 mil. lei 167
2007 9,1 mil. lei 0,92 mil. lei 143

Lista contractelor cu statul în judeţul Iaşi ale Fene Grup (2007-2008)*

- Extindere Grădiniţa nr. 4-ISJ: 2,25 milioane de lei
- Lucrări Spălătorie Spitalul „Sf. Maria“: 488.852 de lei
- Intervenţii, reabilitare Spitalul „Sf. Maria“: 815.075 de lei
- Reabilitare Facultatea de Construcţii şi Instalaţii-UTI: 540.344 de euro
- Reabilitare hală şi laboratoare Facultatea de Construcţii de Maşini-UTI: 492.000 de lei
- Reabilitare termică bloc Sucidava-Primărie: 547.187 de lei.
*Sumele nu includ TVA

Citește și: Harta penală a României. Toate dosarele baronilor care ne-au confiscat ţara

Viaţa de familie

La fel ca şi viaţa politică, viaţa de familie a lui Relu Fenechiu (48 de ani) a fost una destul de agitată. „Baronul“ decăzut se află acum la cea de-a treia căsătorie, având-o ca parteneră de viaţă pe fosta cântăreaţă de muzică populară Mariana Ivan. Cei doi s-au căsătorit în toamna anului 2007, în cadrul unei festivităţi ascunse presei, dar la care au participat nume importante din politica sau mediul de afaceri din România.

Naşul de cununie al soţilor Fenechiu a fost un apropiat al liberalului ieşean, Dan Radu Ruşanu, nume important în PNL, actual şef al Autorităţii de Supraveghere Financiară. Printre invitaţii lui Fenechiu de atunci s-au mai numărat Călin Popescu Tărinceanu (prim-ministru la acea vreme), Cristian Adomniţei, Tudor Chiuariu, Bogdan Olteanu, Varujan Vosganian, Iulian Dascălu, Gabriel Mardarasevici sau Maricel Popa. Înainte de relaţia cu actuala soţie, cu care Fenechiu are un băiat de cinci ani, liberalul a mai fost căsătorit de două ori. Cu Liliana Fenechiu s-a cunoscut din perioada studenţiei. Cei doi au împreună un băiat de 20 de ani, Alexandru.

Relu Fenechiu şi cântăreaţa de muzică populară Mariana Ivan s-au căsătorit pe 5 octombrie 2007 la un castel din apropierea capitalei Austriei. Invitaţii au venit cu avionul, iar costumul şi rochia au fost cumpărate de la Paris.

Interesele lui Gheorghe Nichita şi Relu Fenechiu s-au întâlnit la Palas

Afacerea Palas a început la finele lui 2004. Atunci, într-o şedinţă-fulger de dinaintea Crăciunului, Consiliul Local Iaşi dirijat de primarul Gheorghe Nichita a concesionat 12 hectare de teren lângă Palatul Culturii, fără licitaţie, firmei Iulius Group. O parte din voturi au fost asigurate de consilierii liberali, conduşi de Fenechiu.

Deputatul liberal a susţinut proiectul până în pânzele albe, ceea ce înseamnă avize ministeriale obţinute de la Ministerul Culturii. Ulterior, Fenechiu şi-a luat "tainul" de la regele mall-urilor, sub forma Hotelului Internaţional, ridicat de naşul lui Fenechiu, Ruşanu, pe teritoriul concesionat de Primăria Iaşi.

Oamenii care au influenţat decisiv realizarea proiectului Palas FOTO Adevărul