Locuri de muncă fictive cu fonduri europene. Procurorii Parchetului European, descinderi la Bacău
0Procurorii Biroului Teritorial Iași ai Parchetului European și zeci de polițiști au acționat miercuri, 15 februarie, pentru destructurarea unui grup infracțional suspectat că a fraudat fonduri mari timp de trei ani.
Conform unui comunicat de presă al Parchetului European, Biroul Teritorial Iași desfășoară o operațiune împotriva unui grup infracțional suspectat că a fraudat 1,6 milioane de euro din fonduri europene și naționale, fonduri destinate promovării angajărilor.
În dimineața zilei de 15 februarie au fost percheziționate 13 case din județul Bacău, inclusiv sediul unei firme. 12 persoane vor fi duse la audieri, cu propunere de a se lua ulterior măsuri preventive.
Schema de fraudare
Conform anchetatorilor, investigația a fost începută în decembrie 2021 și preluată ulterior de către Parchetul European. Procurorii au descoperit că cei 12 suspecți ar fi înființat, începând din 2019, șapte societăți comerciale fictive pentru a obține în mod fraudulos fonduri europene și naționale nerambursabile destinate la calificarea persoanelor fără loc de muncă. Activitățile infracționale s-au derulat în perioada 2019-2022.
Suspecții, în calitate de administratori în drept sau în fapt ai mai multor societăți comerciale, au obținut în mod fraudulos fonduri în valoare de 1,6 milioane euro, dintre care 85% fonduri europene nerambursabile. Cei 12 suspecți ar fi angajat în acest mod nu mai puțin de 197 de persoane.
Pentru a-și atinge ținta, suspecții au întocmit și au depus documente inexacte sau false la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), cu scopul de a primi subvenții pentru organizarea acestor programe de pregătire.
În mod concret, cei 12 suspecți ar fi certificat faptul că cele 197 de persoane beneficiare ale fondurilor erau persoane fără loc de muncă, conform condițiilor de acordare a fondurilor.
În realitate, în numeroase cazuri, persoanele erau deja angajate ale acestor societăți comerciale și au întrerupt contractele de muncă în mod formal, pentru a putea fi reangajate.
În alte zeci de cazuri, persoanele beneficiare ale subvențiilor nu îndeplineau cerințele stipulate pentru acordarea subvențiilor.
În plus, suspecții au depus și numeroase acte false, prin care ar fi atestat faptul că ar fi oferit activități de formare, care conform procurorilor, în fapt nu ar fi avut loc.
Se încarcă comentariile...
