Un templu antic din Sarmizegetusa Regia îşi schimbă înfăţişarea după 35 de ani. Decizia a fost luată din cauza degradării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mai mulţi stâlpi din Sarmizegetusa au fost doborâţi de intemperii. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Mai mulţi stâlpi din Sarmizegetusa au fost doborâţi de intemperii. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

O serie de lucrări de reabilitare vor avea loc în Sarmizegetusa Regia, potrivit unui proiect al Consiliului Judeţean Hunedoara. Sunt vizate marele sanctuar circular din incinta sacră, ai căror stâlpi sunt degradaţi, şi zona drumului pavat, unde balustrada este, de asemenea, corodată.

Majoritatea stâlpilor de lemn meniţi să reconstituie imaginea sanctuarului mare circular din Sarmizegetusa Regia au putrezit, iar unii dintre ei s-au prăbuşit în urma degradării.

Administraţia sitului Sarmizegetusa Regia pregăteşte înlocuirea lor. Consiliul Judeţean Hunedoara va supune aprobării, în 31 martie, proiectul de hotărâre privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul de investiţii „Intreţinere, restaurare, conservare la monumentul istoric Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte.

Acesta prevede înlocuirea stâlpilor de lemn degradaţi la marele templu circular şi înlocuirea gardului metalic cu un gard din lemn la drumul pavat.

Potrivit arheologilor, templul mare circular a fost restaurat în anul 1980. Atunci au fost amplasaţi stâlpii din lemn de stejar, prelucraţi cu barda, vizibili astăzi, pe locul unor stâlpi originali, ale căror urme au fost evidenţiate prin cercetări arheologice.

Numărul stâlpilor este de 84, ai cercului, şi 34, ai absidei (potcoavei), iar înălţimea lor ajungea la 1,4 metri, în cercul exterior, şi un metru în absidă.

sarmizegetusa

„S-a stabilit că în antichitate stâlpii puteau să fi avut la suprafaţă atât trei – patru metri înălţime, cât şi doar un metru. Plantarea unor replici de 1 – 1,20 metri înălţime era dorită pentru a facilita o citire uşoară la nivelul ochiului vizitatorului a întregului plan al construcţiei (cerc – cerc - potcoavă). Dar nici posibilitatea unor stâlpi înalţi nu trebuia înlăturată. Trecerea între acestea două a fost realizată prin intercalarea unor stâlpi de înălţime intermediară, descriind prin vârfurile lor curbe parabolice în spaţiu, din considerentul că în acest fel formele nou create se încadrează armonios formelor sitului constituit. Soluţia a fost aplicată şi cercului şi potcoavei, cu grija ca părţile înalte să nu se înscrie în simetria sanctuarului, spre a sugera o legătură cu acestea. Pozarea unor stâlpi cu înălţime mare, atribuită stâlpilor în diverse ipoteze privind funcţionarea calendarului, are şi rostul de a crea a sugestie corespunzătoare adepţilor teoriei sanctuarului acoperit”, informa arhitectul Cristian Călinescu, autorul cercetării „Consolidarea, conservarea şi valorificarea Complexului arheologic Sarmizegetusa – Grădiştea Muncelului“, din 1982.

image
sarmizegetusa

Vă recomandăm şi:

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

Misterul matriţei bijutierului dac din Sarmizegetusa Regia va fi spulberat. Piesa unică în lume va fi expusă la Deva

Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite