Tradiţiile arhaice ale Anului Nou păstrate în satele Hunedoarei

Tradiţia brondoşilor se păstrează în zona Văii Jiului. ARHIVĂ.

Cel mai important ceremonial prin care locuitorii satelor hunedorene serbau trecerea în noul an era cel al „îngropării Anului Vechi”, scrie etnologul Marcel Lapteş, în cartea sa „Timpul şi sărbătorile ţăranului român”. Între tradiţiile vechi din zona Hunedoarei se găseşte şi cea a calendarului din ceapă.

Obiceiul îngropării anului vechi, prezent între tradiţiile arhaice din satele Hunedoarei, avea menirea de a atrage bogăţia şi fertilitatea pe ogoare, potrivit etnologului Marcel Lapteş, autor al cărţii „Timpul şi sărbătorile ţăranului român”. Urările sunt făcute cu ramuri verzi de brad.

„În satele din Ţara Zarandului, copii sub zece ani umblau din casă în casă purtând o ramură împodobită cu beteală şi panglici colorate şi cu o steluţă în vârf, supranumit şi toiagul cu clopoţei, având menirea de a alunga spiritele rele, boala şi farmecele”, scrie Marcel Lapteş.

Îşi ghicesc ursitul sub farfurie

Din tradiţiile satelor hunedorene nu lipsesc practicile cu caracter oracular. Una dintre ele era aceea prin care femeile încercau să îşi ghicească ursitul. „Flăcăii şi fetele, de vârste apropiate se adunau la casa unora dintre ei. În camera cu ferestrele acoperite se aşezau pe masă 9 – 12 blide (farfurii) cu fundul în sus care fiecare acoperea câte un obiect considerat simbolic: oglindă, pieptene, busuioc, ştiulete de porumb, spin, bani, pâine, mici instrumente de lucru (cuţit, cute, foarfece). Fetele îşi alegeau câte un blid şi în funcţie de ce găseau sub el, descopereau prin analogie cu obiectele, defectele sau calităţile viitorilor soţi. Obiceiul descris se practică în deosebi în Ţinutul Pădurenilor (laolaltă cu sânvăsierea animnalelor şi schimbatul porţilor), Zona Orăştiei, la Mărtineşti şi Boşorod, în Platoul Lun­canilor, Valea Mureşului şi sporadic în Ţara Zarandului”, scrie Marcel Lapteş.

O tradiţie mai veche a zonei era a „calendarului de ceapă”. Potrivit obiceiului, bătrânii încercau să afle, citind în foiţele de ceapă aşezate în cerc, în număr de 12, care lună va fi secetoasă şi care va fi ploioasă, polile însemnând belşug.

În satele de munte din sudul judeţului se mai poartă obiceiul brondoşilor. Tinerii îmbracă tradiţionalele cojoace şi merg din casă în casă, cu clopote, pentru a anunţa venirea noului an. Un “brondoş” îmbrăcat mai urât reprezintă vechiul an, care pleacă mai departe prin sat, în timp ce flăcăul care reprezintă noul an rămâne mai departe la găzdă şi îi urează La Mulţi Ani. Legenda brondoşilor spune că aceştia au salvat comunităţile de invazia tătarilor, care, speriaţi de sunetul tălăngilor acestora au fugit din acele locuri.
 

Vă recomandăm şi:

Tradiţiile arhaice ale colindatului în Hunedoara: poveştile crailor, piţărăilor şi căluşerilor care aduc bucurie

Revelion în stradă: ce plănuiesc autorităţile din Hunedoara şi Deva pentru petrecerea de Anul Nou

Tradiţiile arhaice ale Crăciunului în Hunedoara: de la ritualuri erotice la ospeţe destinate celor morţi