Foto Tăul Țapului, locul uimitor de văzut în Romania. Lacul glaciar este extrem de spectaculos iarna FOTO
0Tăul Țapului din Retezat (foto - Attila Dobbai), unul dintre cele mai spectaculoase lacuri glaciare din România, se dezvăluie călătorilor, la capătul unui traseu dificil, ce urcă până la 2.100 de metri în Munții Retezat.
Primele zăpezi au acoperit crestele cele mai înalte din Munții Retezat, iar în căldările de la poalele lor, cele peste 50 de lacuri glaciare din Retezat oferă priveliști de basm.
Cele mai multe lacuri glaciare din Retezat s-au format la altitudini de peste 2.000 de metri, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi datorită izvoarelor. De la înălţimile custurilor (creste ascuţite de munte) care le veghează, ochiurile de apă apar ca nişte pete luminoase şi colorate.
Tăul Țapului din Retezat, de văzut în România
Tăul Țapului din Retezat este unul dintre lacurile glaciare cele mai populare ale masivului, un loc de văzut în România, deși urcușul și apoi coborârea în căldarea lui sunt dificile. Attila Dobai, pasionat de drumeții pe munte, a ajuns zilele trecute la Tăul Țapului din Retezat și a fotografiat lacul spectaculos, înconjurat de stâncile acoperite cu zăpadă.
„Cu tot codul de vânt foarte puternic în Munții Retezat a fost superb”, spune Attila Dobai, pe pagina sa de Facebook.
Tăul Ţapului din Retezat, aflat la peste 2.000 de metri altitudine, sub Porţile Închise ale Retezatului, între stânci, se distinge prin insuliţa sa înierbată, formată în urma unei avalanșe şi devenită un punct de atracţie al lacului de 2,3 hectare.
Tăul Țapului din Retezat este protejat de pereţi stâncoşi, într-o căldare îngustă, iar toate traseele ce aduc aici sunt obositoare şi necesită experienţă montană. Cel mai accesibil dintre ele pornește din comuna Pui, urcând din satul Hobița pe valea râului Bărbat, până la refugiul Stâna de Râu. De aici, drumeții își pot continua drumul pe jos, pe lângă Porțile închise ale Retezatului, Cascada Ciumfu spre lacul din munți.
Legendele Retezatului
Tăul Ţapului din Retezat este alimentat de patru izvoare şi de avalanşele de zăpadă. Are o adâncime maximă de şase metri, iar apele sale se scurg la vale, dând naştere unei cascade. Lacul a fost populat în 1977 cu păstrăvi, iar în jurul lacului în unele perioade pot fi văzute marmote.
„Se spune că un prinţ frumos, cu ochi verzi strălucitori, stăpânea peste întinderile Retezatului. Fiindcă prinţul n-o iubea, o vrăjitoare rea l-a transformat în ţap şi l-a aruncat într-un lac dintr-o căldare glaciară adâncă. Trupul ţapului a dat naștere unei insuliţe în mijlocul lacului, pe care se pot vedea şi acum cei doi ochi verzi ai prinţului“, arată o legendă locală.
Lacurile împreună cu circurile glaciare (bazine stâncoase cu pante abrupte, formate în urma topirii gheţarilor) fac ca Retezatul să fie unul dintre masivele din Europa care păstrează cele mai răspândite urme ale erei glaciare.
„Retezatul central a fost lăcaşul unei glaciaţii grandioase. Toate formele de circuri glaciare sunt reprezentate aici şi dezvoltarea lor e aşa de mare, încât ca urme ale vechilor reliefuri nu au mai rămas decât creste ascuţite, uneori formate din blocuri îngrămădite, care se prăvălesc încă în mod constant“, scria savantul francez Emmanuel de Martonne, în lucrarea „Alpii Transilvaniei“, din 1907.
Parcul Național Retezat, cea mai veche rezervație a naturii
Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 22 martie 1935, printr-o decizie a Consiliului de Miniştri al României.
Prima rezervaţie a naturii din România se întindea atunci pe aproape 13.000 de hectare în Masivul Retezat şi includea păduri semivirgine, peisaje alpine, căldări şi lacuri glaciare şi numeroase specii preţioase de plante şi animale. În prezent, ocupă aproape 40.000 de hectare, cuprinzând mare parte din Masivul Retezat-Godeanu, dar şi o mică porţiune din Munţii Ţarcu.
Demersurile pentru crearea Parcului Naţional Retezat pe unul dintre teritoriile cele mai sălbatice ale României au durat mai mult de un deceniu şi au fost susţinute de oameni de ştiinţă ca Alexandru Borza, Andrei Popovici Bâznoşanu şi Emil Racoviţă, dar şi de Societatea Naturaliştilor din România.
Savanţii au cerut statului român oprirea păşunatului, a vânătorii, a tăierilor de pădure în viitorul parc naţional, considerat la începutul secolului XX una dintre puţinele regiuni din România unde vegetaţia rămăsese în starea ei naturală, păstrând un echilibru biologic al faunei şi florei sălbatice.
Atracțiile din Parcul Național Retezat
Zona alpină a masivului, care cuprinde lacurile glaciare şi pădurile seculare cele mai valoroase, a fost recunoscută încă din secolele trecute ca un ţinut care nu trebuia afectat de intervenţia umană.
Lacurile glaciare se numără printre marile atracţii ale Retezatului, iar protejarea lor a fost unul dintre motivele pentru care savanţii au cerut înfiinţarea Parcului Naţional Retezat. Pe teritoriul masivului sunt aproape 80 de lacuri glaciare, care îl fac una dintre cele mai atractive rezervaţii naturale din Europa. Cele mai multe dintre ele s-au format la altitudini de peste 2.000 de metri, în locuri unde călătorii pot ajunge pe jos, pe trasee montane, după mai multe ore de mers.
Rezervaţia ştiinţifică Gemenele ocupă aproape 2.000 de hectare şi păstrează una dintre ultimele păduri primare neafectate existente în Europa şi singura zonă de pădure antică amestecată.
Aici, potrivit reprezentanţilor Parcului Naţional Retezat, trăiesc multe dintre cele aproape 2.000 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să evolueze liber în habitatul lor natural.
Pe teritoriul ei, turismul este interzis, la fel şi camparea, focul, abandonarea deşeurilor, culegerea plantelor, deteriorarea arborilor, deschiderea unor poteci şi trasee turistice.
Se încarcă comentariile...
