Povestea podoabei de os bogat decorate, găsită pe şantierul autostrăzii. Piesa are o vechime de peste trei milenii

Un manşon din os, vechi de peste trei milenii şi bogat împodobit, poate fi admirat la muzeul din Deva. Artefactul a fost descoperit pe şantierul autostrăzii Deva – Orăştie.

Arheologii au recompus povestea unui artefact preţios, vechi de peste trei milenii, expus la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa reprezintă un manşon din os, bogat împodobit, care ar fi fost destinat unui set de harnaşament pe care l-ar fi purtat un cal înhămat la un car ceremonial, cu prilejul unei importante sărbători solare, susţin arheologii. Podoaba a fost descoperită în 2011, la Şoimuş, în punctul Teleghi, de pe tronsonul Deva - Orăştie al autostrăzii ce traversează judeţul Hunedoara.

„Piesa prezentată a fost descoperită într-un complex adâncit care, pe baza materialului ceramic, poate fi încadrat cronologic şi cultural etapei finale a epocii mijlocii a bronzului, respectiv finalul fazei III a culturii Wietenberg (cca. 1600-1400 î. Hr.). Starea de conservare a manşonului este destul de bună. S-a păstrat integral în lungime, dar a fost fragmentat din vechime, longitudinal, în două segmente. Piesa a fost obţinută din prelucrarea prin debitare, alezare şi şlefuire a unui segment diafizar de os lung de vită, lucru care a dat peretelui o arcuire spre exterior”, au informat arheologii Cătălin Rişcuţa şi Tudor Marc, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Suprafaţa exterioară a fost decorată cu motive ornamentale obţinute prin adâncire, cu ustensile ascuţite. Spre capetele manşonului se află câte un şir alcătuit din câte două cerculeţe cu punct central, legate între ele de câte două liniuţe arcuite spre exterior, care se ating în zona mediană. Între aceste două registre, la distanţă aproximativ egală, se află un al treilea, care constă într-o bandă realizată din două linii paralele, între care au fost trasate perpendicular şi alternativ pe fiecare, o serie de liniuţe scurte.

„Decorul însuşi are o semnificaţie simbolică, pe care însă, din cauza trecerii atâtor veacuri, o putem doar presupune. Este acceptat că motivele circulare – în acest caz cercul cu punct central – sunt simboluri astrale ori, mai precis, solare. Aceste motive ornamentale se regăsesc şi pe unele vase pentru servitul băuturilor, presupuse a fi utilizate în cadrul unor ceremonii. În epoca bronzului Soarele ocupa un rol central în mitologia şi religia comunităţilor indo-europene ce ocupau teritoriul actual al României, astfel că instrumentarul şi recuzita rituală trebuia să fie împodobită cu simboluri ale astrului zilei. De altfel, ornamentica culturii Wietenberg este tributară în cea mai mare parte acestei simbolistici”, au precizat reprezentanţii muzeului din Deva.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Secretele templelor dacilor: altare de sacrificii, locuri de observaţii cereşti şi sanctuare de iniţiere a războinicilor. De ce au fost distruse din temelii de romani

Matriţa antică din Sarmizegetusa Regia va fi reevaluată. Un istoric renumit a fost propus pentru expertizarea artefactului

VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia. „Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brăţări dacice”