PORTRET: Dorin Petresc trăieşte o viaţă dublă

Hunedoreanul trece de 11 ani printr-o „reconversie” profesională maraton. De meserie informatician, Dorin Petresc susţine luna viitoare doctoratul în istorie.

Acolo unde semnează zilnic condica, Dorin Petresc este colegul de la calculatoare. Hunedoreanul lucrează ca informatician în cadrul unei instituţii publice. Nimic nu ar trăda viaţa dublă a lui Dorin Petresc, dacă toate discuţiile purtate cu el nu s-ar întoarce mereu şi mereu la teme de istorie. Nu, nu e vorba de acea istorie, pentru unii plictisitoare, cu voievozi şi ilegalişti „superstar” care au bătut turci, tătari şi nemţi la grămadă. Dorin Petresc metabolizează permanent o istorie nescrisă, pe care are ambiţia să o redea publicului larg.

„De pe la 1600 până în prezent întreaga istorie a românilor, în special cea din Transilvania, ar trebui rescrisă”, consideră hunedoreanul. Molipsit de microbul pasiunii pentru trecut, Dorin Petresc şi-a consumat toate concediile din ultimii 11 ani şi majoritatea timpului liber studiind peste 10.000 de documente din arhivele naţionale. Ce a descoperit?  Mai multe adevăruri istorice care aruncă în aer pagini din istoria mincinoasă rescrisă de comunişti.

Istoria ascunsă

„Mitul iobagului asuprit şi sărac lipit, prim promotor al luptei de clasă, e o făcătură. Am găsit documente în care iobagi din Nădăştie erau înregistraţi cu zece perechi de boi şi alte acareturi, ceea ce dovedeşte că în Transilvania acelor vremuri exista o relaţie economică firească de tip occidental”, a spus expertul. Sunt în istorie numeroase nişe, ascunse încă în documente vechi, pe care cu stoicism de detectiv, Dorin Petresc le descoperă şi le prezintă în cărţile sale. De peste 100 de ani nu s-a vorbit, de exemplu, de soldaţii români din Transilvania care au luptat în armata „cezaro-crăiască” a lui Franz Josef. „Nimeni nu mai ştie de episodul antologic din Primul Război Mondial, când, de Paşti, timp de două zile, armele au tăcut pe front, iar inamicii s-au cinstit reciproc cu rachie. De ce? Pentru că întâmplarea a făcut să se găsească faţă în faţă românii transilvăneni din armata austro-ungară cu cei basarabeni din armata rusească, ţaristă. A fost un moment special în care pacea a coborât pe linia frontului adusă de instinctul naţional al românilor”, a spus Dorin Petresc.

Subjugat de pasiunea sa pentru istorie şi adevărurile ei, hunedoreanul şi-a construit o carieră paralelă care va fi încununată luna viitoare cu susţinerea tezei de doctorat. „Îmi place informatica, dar iubesc istoria. Luna viitoare îmi voi susţine doctoratul în această ştiinţă. Voi putea spune din acel moment că reconversia mea profesională va fi definitivă. Pe urmă, tot ce mai trebuie să fac este să aştept o şansă”, a spus hunedoreanul. Pentru Dorin Petresc, şansă înseamnă împlinirea unui vis vechi de 11 ani. Acela ca pâinea pe care o pune pe masă în casă să fie câştigată în catacombele arhivistice ale istoriei.

Întrebări şi răspunsuri
Care este calitatea principală a unui bun istoric?
Să caute adevărul şi dacă l-a găsit să nu-l ascundă.

Cine are nevoie azi de istorie?
Toţi, dar numai o parte din majoritate simt asta. Evaluaţi reacţia de surprindere a unui român care vede întâmplător în Spania, să zicem, portretul lui Mihai Viteazu. Istoria ţării lui îl trage de mânecă.

Care vi se pare cel mai tulburător capitol din istoria nescrisă a românilor?
Experienţa personală a generaţiei care a făcut România Mare, leat care a eşuat forţat în caznele sistemului penitenciar comunist.

Ce-i place
„Îmi plac drumeţiile, o muzică bună şi familia”, a spus Dorin Petresc.

Ce nu-i place
Hunedoreanul este un inamic al diletantismului, imposturii şi lipsei de principii morale.

Profil
Născut. 26.03.1967, Deva
Studii. Doctorand la Universitatea din Alba Iulia
Experienţă. 22 de ani informatică, 11 ani istorie
Familie. Căsătorit, doi copii