Exclusiv Cristian Diaconescu, la Interviurile Adevărul: „România riscă să piardă mai mult decât banii din SAFE - încrederea partenerilor NATO”

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a venit, marți, la Interviurile Adevărul, unde a discutat despre miza summitului B9 și despre riscurile privind pierderea banilor din programul SAFE.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a precizat la Interviurile Adevărul că trimisul Administrației Trump la summitul B9 este „un diplomat în domeniul securității și controlul armamentului cu o foarte mare experiență”.

„Washingtonul a răspuns printr-un împuternicit nevoii prezenței americane la acest summit, nu poate fi coborâtă în derizoriu participarea subsecretarului de stat. Vine din zona de sprijin militar, cooperare în domeniul militar, fiind exact mandatul de activitate a acestui summit”, a explicat Cristian Diaconescu.

În ceea ce privește minimizarea rolului României privind organizarea acestui summit, el a afirmat:

„Cooperarea regională este în acest moment cel mai rapid și eficient exemplu în legătură cu răspunsul de securitate. Consiliul Nordic nu are nevoie de extindere, pentru că sunt foarte avansați din punct de vedere al cooperării. Ca și coalițiile de voință, este un tip de politici noi care pe de o parte încearcă o coagulare în timp real a celor care împărtășesc preocupări de apărare, fără a pune în discuție importanța NATO”.

Presupusa întâlnire între Nicușor Dan și președintele Finlandei

Întrebat despre informațiile dezmințite de Administrația Prezidențială legate de un presupus refuz al președintelui Nicușor Dan de a se întâlni cu omologul său finlandez, Alexander Stubb, fostului ministru de Externe i se pare suspectă lansarea unui asemenea subiect.

„Aproape sigur această informație nu poate fi reală, în primul rând în practica internațională la acest nivel nu există un refuz. E straniu pentru că președintele Finlandei e o personalitate, unul dintre cei mai sofisticați șefi de stat privind configurația de securitate, are un dialog aprofundat cu Washingtonul. Interesat de ce a fost lansată în piață o astfel de informație”, a spus Cristian Diaconescu.

El a afirmat totodată că i se pare semnificativ faptul că „un astfel de gest incompatibil cu relațiile internaționale a fost îndreptat către președintele Finlandei”.

„Da, poate fi (n. red. parte a războiului hibrid). Până la urmă orice vulnerabilizare, mai ales când e vorba de state precum Finlanda, România, Polonia. Sigur, e posibil să fie și o astfel de încercare, de aceea e bine să există o comunicare. Personalitatea președintelui finlandez este importantă”, a adăugat Diaconescu.

Cristian Diaconescu la Interviurile Adevărul

Programul SAFE și criza politică internă

Cristian Diaconescu a avertizat totodată și cu privire la riscurile legate de criza politică internă și efectele sale la nivelul relațiilor externe și în domeniul Apărării.

„Este o problemă pentru că vor discuta o serie de decizii care trebuie implementate la nivel guvernamentale, discutăm despre proiecte sensibile care privesc suveranitatea națională și care vor costa foarte mult (...) Următoarea clarificare trebuie făcută, în condițiile în care nu numai americanii au avut preocupări (n. red. de buget în apărare), au existat neînțelegeri de cât ne asumăm noi, europenii și americanii. S-a luat această decizie cu o înțelegere exprimată punctual, în continuare e nevoie de prezența americană, trebuie să ne dezvoltăm noi, atunci s-a apelat la SAFE. Este o decizie fundamentală agreată în NATO, nu poți să fii inconștient să ratezi un astfel de proiect. Cine sunt primele amenințate? Polonia și România”, a declarat fostul ministru de Externe.

El a avertizat totodată că, din cauza tensiunilor de pe plan intern, România nu riscă să piardă doar banii din programul SAFE, ci și încrederea partenerilor săi.

„Chiar mai grav, riscăm să pierdem încrederea partenerilor noștri, mă refer la capacitatea de a te apăra, sunt realități pe care le auzim confirmate public în state mai puternice și mai relevante. Dacă nu vom fi capabili să ne apărăm, ce așteptăm, să vină alții să ne apere. Dacă politicul din această țară își asumă, iar acest proiect nu se desfășoară corespunzător, primele două consecințe sunt 1, se constată că există o vulnerabilitate și 2, nu ne putem aștepta să vină altcineva. (...) Având în minte această situație, e mai importantă problema propriului partid? Atunci avem o problemă de mentalitate”, a spus el.

Acesta a continuat, afirmând că partenerii statului nostru au nevoie de o anumită certitudine în ceea ce privește respectarea angajamentelor.

„Din punct de vedere al angajamentelor, da. Dar faptul că la un moment dat poate veni o altă structură guvernamentale, care să pună în discuție, orice e posibil. Trebuie să arăți un anume tip de certitudine în îndeplinirea obligațiilor, pe care nu ți le-au asumat, dar asiguri continuitate. Prezența noastră în UE și NATO a asigurat o continuitate, dar în acest moment, acest tip de exerciții, presupun alternative. Avem o neîncredere în Europa, geopolitica de risc e aici lângă noi și noi suntem direct implicați fiind la intersecția 3, din care 2 sunt în război, Ucraina și Orient. Partenerii la rândul lor au nevoie de noi, singurul deziderat este să ai un anume tip de sistem care să asigure cetățenilor și partenerilor o perspectivă clară”, a adăugat.

Cristian Diaconescu a atras, totodată, atenția că situația din România a ajuns deja în atenția partenerilor.

„Ideea că nu ți se găsesc soluții îți vulnerabilizează mandatul. Că ești un partener de rezervă, sau nu, asta e, trebuie să ai în vedere că nu te judecă doar ai tăi, ci și cei din afară (...) Revenind la aspectele de apărare, înțeleg că pentru SAFE și OECD s-a convenit separat, dar în politica externă nu putem avea abordări diferite. A făcut turul euro-atlantic acel vot în parlament, s-a creat un anume tip de percepție. Trebuie să știe un lucru cei care cred că numai publicul de pe rețelele sociale, marea majoritate a corpului diplomatic dau acasă tot, ei trebuie să comunice. Asta e regula diplomatică. Cuvântul predictibilitate este esențial”, a avertizat fostul ministru de Externe.