România se stinge - În 2050 am putea fi doar 15 milioane. Semnalul de alarmă al sociologilor după ultimele date INS

România continuă să înregistreze un deficit demografic semnificativ, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) pentru martie 2026. Deși numărul nașterilor a crescut ușor față de anul trecut și față de luna precedentă, mortalitatea rămâne aproape dublă, iar sporul natural negativ depășește numărul de 10.000. Sociologul Dan Petre avertizează că acest dezechilibru nu mai este o fluctuație, ci un trend structural vechi de decenii, cu efecte pe termen lung. În 2050, populația României ar putea ajunge la 15 milioane, iar presiunea pe sistemul de pensii va fi uriașă.  

În 2050, populația României ar putea ajunge la 15 milioane FOTO: Shutterstock

Ce arată datele INS: creștere ușoară a nașterilor, dar dezechilibru persistent

În martie 2026, România a înregistrat 10.682 de nașteri, în creștere atât față de februarie (+8,2%), cât și față de martie 2025 (+2,5%). În același timp, arată datele INS, numărul deceselor a fost de 20.766, în ușoară creștere față de luna precedentă, dar în scădere față de anul anterior.

Diferența rămâne însă majoră: numărul deceselor este de aproximativ 1,9 ori mai mare decât cel al nașterilor, ceea ce duce la un spor natural negativ de 10.084 persoane.

,,Este un trend negativ care a fost semnalat de către demografi încă de acum 20-25 de ani și care nu a fost adresat în niciun fel de către stat de-a lungul timpului. Suntem în scenariul mediu pesimist, și anume acela în care populația României va scădea considerabil până în 2050. Deci vom fi mai puțini pe măsura ce trece timpul și populația va fi din ce în ce mai îmbătrânită", spune sociologul Dan Petre. 

De ce scade numărul nașterilor și efectele pe termen lung

Analiza sociologului indică trei factori principali pentru declinul natalității în România:

„Ierarhia este în principal faptul că au plecat foarte mulți oameni. Doi, situația economică. Și trei, faptul că în principale în marile orașe, în ceea ce noi numim România metropolitană a fost adoptat într-o destul de mare măsură modelul vestic.”

Acest model presupune amânarea formării familiei și reducerea numărului de copii:

„Oamenii se căsătoresc mai târziu, alocă mai mult timp pentru profesie, mai puțin timp pentru familie, pentru copii și, de regulă, preferă un număr mai mic de copii.”

Deși pe termen scurt lucrurile pot funcționa bine așa din punct de vedere economic, la nivel de familii, pe termen lung, România ar putea ajunge la o populație tot mai îmbătrânită. Și la un blocaj din punct de vedere al sistemului de pensii. În scenariul pesimist, în 2050, țara noastră ar urma să aibă doar 15 milioane de locuitori, arată estimările.  Sociologul Dan Petre spune: 

Piramida între numărul angajaților și numărul pensionarilor este deja inversată, ceea ce va pune o presiune extraordinară pe buget pentru plătirea pensiilor. Vor fi mult mai puțin oameni care vor munci și vor genera bogăție și venituri pentru a putea susține cheltuielile statului, în principal cheltuielile cu pensiile.

Totodată, subliniază sociologul, fenomenul depopulării este deja vizibil în mai multe localități din țară: 

,,Unul dintre motivele pentru care există această presiune asupra statului pentru a reconfigura felul în care sunt administrate localitățile vine din acest motiv. Sunt cheltuieli mult prea mari pentru structuri care nu mai sunt susținute de populație. Deci sate, comune care nu mai pot colecta taxe, pentru că nu mai au de la cine să colecteze taxe și impozite pentru a-și susține activitatea. Și atunci ar trebui reconfigurat întreg sistemul acesta de administrație locală."

Având în vedere tendința actuală, ,,fenomenul se va acutiza în perioada următoare", atrage atenția sociologul. 

Dan Petre, sociolog

Ce se întâmplă în restul lumii

România urmează un trend vizibil în regiune. Toți vecinii noștri înregistrează un spor natural negativ. Emigrarea are un rol important în sud-estul Europei și în Balcani. 

,,Au plecat mulți oameni din zona activă a populației, care este cea mai activă și din punct de vedere economic, și din punct de vedere al potențialui  de reproducere. Iar copiii sunt născuți în țara țintă, în țara în care părinții s-au dus să muncească. Și de regulă, odată ce copilul acela este integrat în sistemul de învățământ din țara respectivă, el este pierdut de către țara de origine."

Iar în Europa de Vest vorbim despre tendințe culturale și despre o evoluție a mentalității, care nu mai pune presiune pe copii. 

,,Să nu uităm că de-a lungul timpului, de-a lungul istoriei, aproape în toate culturile, copiii erau principala investiție pentru viitor. a familiei respective, adică copiii aveau și rolul de a munci și de a putea avea grijă de părinți la bătrânețe. Acum nu mai este cazul, rolul acesta a fost preluat de către sistemul de asigurări sociale din fiecare țară și atunci oamenii nu mai privesc copiii ca pe o investiție în în viitorul lor, pentru a avea grijă de ei", spune sociologul. 

Deși amânarea momentului de a întemeia o familie este, de asemenea, un fenomen vizibil în țările dezvoltate, Franța pare că reușește să iasă din tipar. Iar numărul nașterilor și deceselor păstrează balanța echilibrată. Potrivit datelor oficila ale INSEE (Institutul Național de Statistică al Franței), în martie 2026, au fost înregistrate 52.277 de nașteri și 52.455 de decese. La aceste cifre contribuie mult numărul mare de imigranți din țară, e de părere sociologul Dan Petre. Dar adaugă și un alt aspect important: ,,Au avut în mod constant, de-a lungul timpului, politici pro natalitate, care au oferit ajutoare, avantaje și tot felul de bonusuri pentru familie". 

Ce soluții ar putea funcționa în România

În ceea ce privește soluțiile, sociologul respinge ideea unei rețete universale:

Soluțiile sunt foarte personalizate, pentru că aici funcționează sau au o importanță foarte, foarte mare spațiul cultural și mentalitățile; situația economică și situația socială. De exemplu starea de spirit, în ce măsură societatea respectivă este mai degrabă deprimată, pesimistă sau mai degrabă optimistă și cu încredere în în viitor.

Totuși, el identifică un element comun al politicilor eficiente:

„Eu ader la soluțiile care folosesc tehnici din științele comportamentale și în principal recompensele financiare. Dacă ne uităm la cazurile foarte puține care există la nivel internațional în care, și mă refer principal la țările din lumea vestică, soluțiile care au funcționat cel mai bine, o combinație de tehnici din științele comportamentale plus recompense financiare, bonusuri și sprijin din partea statului pentru familiile cu copii", concluzionează Dan Petre.