„Palma lui Dumnezeu”, locul din România părăsit din cauza zăpezilor. Cum arată Fundătura Ponorului în nămeți VIDEO

0
Publicat:

Ninsorile din ultimele zile au îngropat în nămeți Fundătura Ponorului, un loc spectaculos din România, căutat de amatorii de drumeții și fotografie. Oamenii care locuiau aici și-au luat animalele și au plecat în satele de la poalele Munților Șureanu.

Un strat de aproape jumătate de metru de zăpadă acoperă în aceste zile Fundătura Ponorului (video) din Munții Șureanu, locul numit și „Palma lui Dumnezeu” datorită înfățișării sale atractive pentru turiști și pentru amatorii de fotografii.

Fundătura Ponorului iarna, părăsită complet

Vreo 20 de case vechi de lemn, stâne și sălașe împânzesc valea pârâului Ponor, aproape de locul unde apele sale formează un șir de bucle și apoi intră sub munte, printr-o galerie săpată în timpuri străvechi.

Oamenii care cresc aici animale și au grijă de mici grădini de legume au părăsit Fundătura Ponorului odată cu sosirea iernii.

Fundătura Ponorului iarna. Foto Daniel Guță
Fundătura Ponorului iarna. Foto Daniel Guță

„În timpul iernii, unii se mai întorc în Fundătura Ponorului doar pentru a-și aduce fân în gospodăriile din federi și Ohaba Ponorului, aflate în vale, unde își țin vitele și oile în timpul iernii. Acum însă, după ninsorile din ultimele zile, nimeni nu a mai urcat în Fundătura Ponorului. E prea mare zăpada, de aproape jumătate de metru în unele locuri”, spune Mircea, un tânăr din satul Federi, a cărei familie are un sălaș (loc unde sunt ținute animalele), în apropiere de „Palma lui Dumnezeu”.

Ultimii 15 kilometri ai drumului spre Fundătura Ponorului, aflată pe traseul turistic „Via Transilvanica”, încep din satul Pui, traversat de Drumul Național 66 Hațeg – Petroșani.

De la marginea satului Pui, un drum local se desprinde din DN 66, trece prin satele Ponor, Ohaba Ponor și Federi, intrând astfel în Parcul Natural Gădiștea Muncelului Cioclovina, iar apoi urcă, încolăcind versanții, spre culmile din Munții Șureanu. Drumul este accesibil în această perioadă până la marginea satului Federi.

De aici, în locul numit „garaje” datorită mai multor construcții de lemn unde localnicii își țin mașinile, turiștii își mai pot continua drumul pe jos, urcând prin pădure timp de vreo două ore, până la Fundătura Ponorului.

Traseul este marcat, însă zăpada ajunge până la genunchi, astfel că atât potecile, cât și drumurile forestiere din zonă sunt greu de identificat.

În Fundătura Ponorului, drumurile de care ale localnicilor au rămas și ele înfundate în nămeți, în așteptarea primăverii. Urmele lăsate de mașini de teren și căruțe dispar complet în dreptul sălașelor de la marginea satului Federi, aflate pe dealurile din jurul unei vechi cariere de bauxită.

Locul unde apele dispar sub munți

Ponorul, cel mai spectaculos râu din Munții Șureanu, traversează un ținut sălbatic, împânzit de rămășițele unor stâne înființate în vremea dacilor, și, la circa 10 kilometri de la izvoarele sale, dispare sub pământ, în Fundătura Ponorului.

Pe dealuri, de-a lungul buclelor sale care inundă lunca, se înșiruie sălașele și casele arhaice ale localnicilor, îngrijite și locuite mai ales vara, când unii dintre ei își aduc aici vitele și oile.

Ponoarele sunt locuri în care apele de suprafaţă se scurg în subteran. Pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina au fost identificate un număr de 57 de ponoare, unele dintre ele având caracter temporar. După ce parcurg kilometri întregi prin sisteme carstice subterane, apele reies la suprafaţă din resurgenţe (izbucuri) sau din peşteri. Cele mai spectaculoase ponoare sunt Fundătura Ponorului (palma lui Dumnezeu), Lunca Ponoriciului şi Poiana unde frumuseţea este dată de pereţii de stancă, traseul şerpuit al râurilor, vegetaţia specifică zonei calcaroase şi mărimea depresiunii carstice”, informează reprezentanţii Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.

În susul pârâului, culmile domoale, de peste 1.000 de metri, care înconjoară lunca Ponorului au fost din cele mai vechi timpuri traversate de ciobanii care își duceau oile de la șes spre pășunile alpine din munții Retezat, munții Șureanu, munții Țarcu și munții Cindrel.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite