Video Noua față a marilor monumente istorice restaurate în România stânește ironii și controverse VIDEO
0Unele dintre cele mai valoroase monumente istorice din România au avut nevoie de lucrări ample de reabilitare și restaurare, însă adesea rezultatul intervențiilor a stârnit controverse. În Hunedoara, Cetatea Devei și Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa se alătură unui lung șir de monumente transformate de lucrări.
Ferestre termopan pe clădiri medievale, elemente de beton în locul unor blocuri de calcar antice, schele metalice ridicate peste construcții emblematice, extinderi pe orizontală și verticală a unor clădiri de epocă și alte „intervenții moderne” au schimbat complet înfățișarea unor monumente istorice din Hunedoara și au stârnit controverse.
Cetatea medievală Deva și Sarmizegetusa romană sunt monumentele istorice din Hunedoara a căror reabilitare și restaurare recente au fost „reclamate”, atât de localnici și turiști, cât și de unii oameni de știință.
De critici nu au scăpat nici Castelul Corvinilor din Hunedoara, dar și monumente istorice din Hunedoara, mai puțin importante, ca Biserica medievală Colț sau Cetatea Mălăiești, restaurate în anii trecuți.
Pavajul din curtea Castelului Corvinilor, motiv de nemulțumire
Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost clădit în secolul al XV-lea și, de-a lungul istoriei sale de șase secole a trecut prin numeroase transformări.
Familia Huniazilor, primii ctitori ai castelului medieval din Hunedoara, ar avea dificultăți în a recunoaște fortăreața pe care a ridicat-o pe Dealul Sânpetru din Hunedoara, deasupra râurilor Zlaști și Cerna.
Cele mai recente transformări sunt datorate lucrărilor de restaurare începute în 2019, cu fonduri europene.
Fațadele Castelului Corvinilor și cele mai multe dintre spațiile interioare ale edificiului au fost restaurate și redate circuitului turistic, însă unele lucrări nu au fost pe placul tuturor.
Una dintre intervenții a vizat reamenajarea curții interioare, necesară, potrivit reprezentanților castelului, pentru a răspunde nevoilor unui număr tot mai mare de vizitatori.
În anii ’90, cea mai mare parte din suprafața curții castelului a fost acoperită cu nisip și pietriș, așezat pe platoul stâncos de fundare a monumentului medieval.
Pietrișul a fost înlăturat, iar curtea a fost acoperită cu lespezi de piatră naturală, lucru care a stârnit nemulțumirea unor localnici, care au considerat că noul aspect al curții este prea „modern” pentru edificiul medieval.
„Curtea interioară a Castelului Corvinilor a fost pavată, dar nu în întregime – pintenul de stâncă ce definește acest spațiu va fi păstrat și vizibil. Această lucrare se adresează, printre altele, persoanelor cu dizabilități, care întâmpinau dificultăți la vizitarea Castelului Corvinilor. Ele vor fi înlăturate prin amenajarea acestui pavaj, care va facilita accesul spre Turnul vechi de poartă, spre Turnul Alb, iar de acolo la întreg parterul Aripii Bethlen. Totodată accesul spre fântână și spre lapidarul renascentist va fi mult mai facil, dar și, cu ajutorul unor rampe mobile, în sala Cavalerilor și în Bastionul de tortură”, declara arheologul Sorin Tincu, director la Muzeul Castelului Corvinilor.
Pavimentul va contribui la păstrarea curățeniei în Castelul Corvinilor din Hunedoara, preciza acesta.
„Sedimentele care erau transportate pe tălpile vizitatorilor au dus cu timpul la degradarea, în unele cazuri ireversibilă, a pavajelor din Sala cavalerilor”, a adăugat arheologul Sorin Tincu.
Cetatea Devei, pavată cu dale
Lucrările de reabilitare a Incintei I din Cetatea medievală Deva (video) au ajuns la final, fiind realizate de municipalitate cu fonduri europene.
Noua înfățișare a palatului medieval din secolul al XIII-lea a stârnit numeroase comentarii negative pe rețelele sociale, la fel cum în anii trecuți, reabilitarea incintelor II și III a fost reclamată de numeroși localnici, dar și de unii specialiști în istorie și arheologie.
„Ce s-a făcut acolo nu mai are nimic de-a face cu reabilitarea și conservarea. Este tragic să constați că nu mai există oameni calificați pentru așa ceva în România sau că aceștia nu au fost aduși la Deva, nici macăr la a doua "reabilitare". Și mai tragic este modul în care ministerele și instituțiile corespunzătoare dau aviz la așa ceva și acompaniază astfel de lucrări. Grotescul esteticului realizat aici, aberant de îndepărtat de autenticitatea istorică, a depășit cu mult neîndemânarea și fantezia ieftină de la primele reabilitări. Cetatea a devenit o butaforie ridicolă, care nu mai păstrează nici nostalgia și nici farmecul vremurilor trecute și nici nu redă formatul istoric inițial”, reclama un pasionat de istorie din Deva.
Peste 23 de milioane de lei au fost investite în refacerea așezării, iar rezultatul lucrărilor a fost prezentat ca fiind unul spectaculos, de primarul Florin Oancea.
„Lucrările de reabilitare şi amenajare a Incintei I din Cetatea Deva, partea din vârful monumentului istoric, un proiect spectaculos, sunt aproape de a fi terminate. Refuncționalizarea Incintei I și reintroducerea acesteia într-un circuit turistic coerent, alături de incintele II și III care sunt deja reabilitate, vor determina funcționalitatea întregului monument istoric, creând premisele dezvoltării turismului cultural-istoric, punerea în valoare a istoriei și tradițiilor zonei și implicit creșterea numărului de turiști. Mare parte din evenimentele din 2024 vor fi organizate în incintele I, II și III ale Cetății”, a declarat primarul Florin Oancea.
Primarul Florin Oancea susține că proiectul a primit avizele necesare ce pot fi acordate după evaluările făcute de specialiști din Comisia Națională a Monumentelor Istorice.
Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dotat cu tribune metalice
Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa (video) a fost restaurat și dotat cu tribune metalice, detașabile, ce vor fi folosite pentru spectatorii care vor asista la evenimentele plănuite în arena romană după finalizarea lucrărilor de restaurare.
„S-a propus realizarea de gradene pe câteva sectoare ale laturilor sudice și nordice, din structură metalică zincată, independentă de structura istorică, sprijinită pe dale de beton prefabricat așezate pe pat de pământ și susținute de stâlpi care să asigure panta arenei romane. Așadar, gradenele noi nu vor fi reconstruite pe structura istorică existentă și vor fi amplasate doar spre interiorul amfiteatrului. Extragerea acestora se va putea realiza fără a produce daune asupra monumentului istoric, fiind astfel o intervenție reversibilă”, arăta Consiliul Județean Hunedoara, beneficiarul proiectului de restaurare a monumentului, derulat cu fonduri europene.
În proiectul inițial, propunerea de restaurare a uneia dintre laturile tribunelor amfiteatrului viza refacerea acesteia cu marmură - material folosit în trecut la construcția monumentului.
Studiile necesare elaborării Proiectului tehnic au arătat că vechea structură a amfiteatrului nu ar fi putut susţine o nouă construcţie peste tribună, de aceea au fost preferate structurile metalice.
Gradenele vor putea găzdui până la 500 de spectatori, iar arena va fi amenajată, la rândul ei, cu pământ stabilizat. Unii localnici, dar și istorici au contestat soluția aleasă pentru a revitaliza Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost descoperit în secolul al XIX-lea, iar de-a lungul timpului a trecut prin mai multe etape de cercetare, restaurare și conservare, cele mai ample fiind derulate în anii ’60.
Se încarcă comentariile...
