Matrița unică în lume din Sarmizegetusa Regia, un deceniu de la găsire. Secretele piesei uimitoare VIDEO
0Au trecut zece ani de la descoperirea matriței dacice din Sarmizegetusa Regia, piesa antică de bronz, unică în lume, potrivit unor istorici, care păstrează o mulțime de controverse.
Matrița din Sarmizegetusa Regia, aflată în prezent în colecția Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, a fost descoperit în dimineața de 23 iunie 2013, într-o groapă făcută prin dezrădăcinarea unui fag, doborât de o furtună violentă (video).
Locul descoperirii artefactului, la aproximativ 60 de metri de incinta militară şi la 40 de metri de Băile Romane se află în incinta monumentului istoric. Potrivit cercetătorilor, artefactul, care se afla la circa un metru sub pământ, a fost descoperit în stare bună de conservare, pe suprafaţa lui putându-se observa, însă, urme de utilizare. Alte obiecte antice asemănătoare nu au mai fost însă descoperite până în prezent.
La scurt timp după descoperire, matrița a fost predată autorităților, iar ulterior a fost cercetată de istorici și arheologi. Obiectul antic de bronz, cu o greutate de opt kilograme şi o formă hexagonală, ar fi fost folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal ori sticlă. Cu ajutorul uneltelor de acest tip se puteau ornamenta foi subţiri din aur şi argint sau din aliaj pe bază de cupru, erau realizate medalioane, falere, aplici sau elemente ale unor bijuterii.
Asociată cu numeroasele fragmente de sticlă descoperite la Sarmizegetusa Regia, matriţa a fost văzută ca fiind o unealtă din atelierul unui bijutier antic, aflat la Sarmziegetusa Regia ori în împrejurimile acesteia.
Scenele de luptă cu grifoni
Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, printre care au dat naştere mai multor interpretări.
Grifonii sunt reprezentaţi pe matrița din Sarmizegetusa Regia (video) în 14 ipostaze, unele, cum sunt medalioanele cu grifoni – lupi sau „lupi înaripaţi”, rar întâlnite.
Oamenii de știință care au studiat matrița din Sarmizegetusa Regia au identificat pe el trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup. Dacă primele două tipuri se găsesc pe un spaţiu larg, grifonul-lup era specific spaţiului nord-pontic.
„Tema luptei dintre grifoni şi alte animale are o lungă istorie iconografică, cu rădăcini mitologice profunde. Aceste creaturi fabuloase, asociate cu aurul pe care-l păzesc cu ferocitate, au fost imaginate ca nişte prădători. În arta nord-pontică, numită şi greco – scitică, abundă asemenea reprezentări în care vieţuitoare ierbivore sunt atacate şi sfăşiate de gifoni”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, coordonat de arheologul Gelu Florea (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015).
Alături de grifoni, pe artefact au fost înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri. Redată cu grijă deosebită, tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste, arătau arheologii.
„Pe matriţa din Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate motive specifice pentru două arii cultural-artistice aflate în relaţii una cu cealaltă, dar cu identităţi artistice reconoscibile. Pe de-o parte este vorba de lumea romană cu toate nuanţele ei cultural artistice şi tradiţiile regionale, contopite într-un „stil internaţional” răspândit pe spaţii largi şi, de cealalptă parte, lumea nord-pontică în care au fuzionat, încă din epoca greco-scitică stilul animalier atât de drag războinicilor nomazi şi limbajul artistic mediteranean”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”.
Diversitatea animalelor înfățișate pe matrița din Sarmizegetusa Regia a dat naştere unor controverse cu privire la originea artefactului. În Antichitate, grifonii erau reprezentaţi frecvent în arta orientală, în timp ce elefanţii şi leii indică arta specifică spaţiului mediteranean.
Apariţiile rinocerului şi hipopotamului sunt surprinzătoare, deoarece imaginile acestora au fost rare în Antichitate.
Misterul originii matriței
În schimb, tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste, arătau arheologii. Oamenii de știință nu au exclus însă ca matriţa să fi fost realizată chiar în Dacia, deşi ipoteza cea mai probabilă este că reprezintă o piesă de import, realizată într-un atelier din afara Daciei (italic, est-mediteranean, alexandrin sau nord-pontic).
Artefactul putea fi o pradă de război, putea ajunge la Sarmizegetusa Regia adus de romani sau de meşterul căruia îi aparţinea.
În Sarmizegetusa Regia, se află ruinele a opt presupuse temple antice, iar piesa valoroasă ar fi putut fi utilizată chiar şi ca obiect de cult. Locul şi poziţia descoperirii sale nu exclud această ipoteză.
Se încarcă comentariile...
