O austriacă vrea 10.000 de hectare în Retezat. Instanța a lăsat-o fără moștenirea uriașă, obținută ilegal

0
0

Magistrații din Hunedoara au stabilit că două austriece au obținut ilegal în 2006 peste zece mii de hectare în Masivul Retezat, însă după încheierea procesului, sentința - definitivă - a fost contestată printr-o cale extraordinară de atac.

Retezatul. Foto: Lucian Ignat
Retezatul. Foto: Lucian Ignat

Elisabeth Pongracz, una dintre cele două austriece care au fost împroprietărite ilegal cu 10.000 de hectare din Retezat, a depus prin avocații săi, o contestație în anulare, față de sentința definitivă dată recent de magistrații din Hunedoara, prin care presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy au rămas fără terenurile dobândite în 2006.

Un nou proces pentru domeniul Retezat

Potrivit Codului de procedură civilă, contestaţia în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare, prin care părţile pot obţine desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti pentru nerespectarea unor norme procedurale.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Hunedoara și va avea primul termen de judecată în 16 februarie 2023.

În 10 noiembrie 2022, la capătul unui proces început în 2009, Tribunalul Hunedoara a decis, definitiv, că retrocedările unor suprafețe uriașe de teren din Retezat, către presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy, au fost făcute ilegal.

Maria Kendeffy (decedată în 2016, la 96 de ani) și fiica sa Elisabeta Pongracz, ambele cetățene austriece care nu au locuit niciodată în România, au obținut nelegal, în 2006, titluri de proprietate pentru peste 10.000 de hectare în masivul Retezat, potrivit deciziei Tribunalul Hunedoara, luată la capătul unui proces început la Judecătoria Hațeg în 2009 și finalizat după 13 ani.

Teritorii din Parcul Național Retezat, cedate austriecelor

În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis trei titluri de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat.

Solicitările de despăgubire au fost depuse începând din luna noiembrie a anului 2005, pentru terenuri identificate pe raza localităților Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Râu de Mori, Sântamaria Orlea.

La un an de la depunerea cererilor, Maria Kendeffy și Elisabeta Pongracz au primit titlurile pentru peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacuri glaciare din Parcul Naţional Retezat şi Rezervaţia ştiinţifică Gemenele.

În 2009, Academia Română și statul român prin Ministerul Finanțelor au reclamat ilegalitatea împroprietăririi austriecelor cu 10.000 de hectare în Retezat, iar în 2020, Judecătoria Hațeg le-a dat dreptate.

Tribunalul Hunedoara a menținut decizia Judecătoriei Hațeg, ce a fost apoi contestată de reprezentanții austriecelor.

Magistrații au reținut că prima instanță a prezentat argumentele pentru care presupușii moștenitori ai familiei Kendeffy nu aveau dreptul la terenurile din Retezat, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, în baza Legii din 1921, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.

Dosarul Retezat, finalizat după 13 ani

Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa.

Magistrații au stabilit că austriecele nu erau îndreptățite să fie declarate moștenitoare ale nobililor Kendeffy. Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate, fapt care nu a fost dovedit.

Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetățenie română la momentul depunerii cererilor. Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, se arată în dosar.

„Tribunalul reţine că atâta timp cât nu s-a dovedit că Pongracz Elisabeth avea cetăţenia română la data formulării cererii de reconstituire, aceasta nu îndeplinea condiţia cerută de art. 48 din Legea 18/1991 şi art. 44 din Constituţia României. Prin urmare, în condiţiile în care recurenta nu avea cetăţenie română la data formulării cererii de reconstituire, aceasta nu îndeplinea condiţia de a fi persoană îndreptăţită la reconstituire, ceea ce conduce la concluzia că eliberarea titlurilor de proprietate în favoarea sa s-a realizat cu nerespectarea dispoziţiilor imperative ale Legii 18/1991”, se arată în motivarea deciziei instanței, prin care statul român a redevenit proprietar al terenurilor din Retezat.

Până la mijlocul secolului al XX-lea, familia Kendeffy, cunoscută încă din Evul Mediu, a deţinut proprietăţi întinse în Ţara Haţegului şi Retezat, dar şi în alte regiuni din Ardeal.

Gabor Kendeffy, ultimul nobil din familie rămas în România

Un raport al Curţii de Conturi din 2013, susţinut de documente de arhivă, arată că fraţii Ludovic şi Gabriel Kendeffy au rămas fără cea mai mare parte din proprietăţi după Reforma Agrară din anul 1921, fiind despăgubiţi de statul român, în urma naţionalizării moşiilor, cu sume importante.

Gabor Kendeffy (1875-1962) şi soţia sa Susana Kendeffy (fostă Banffy) au fost ultimii nobili rămaşi în Ţara Haţegului, din puternica familie nobiliară Kendeffy. Gabor Kendeffy a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Transilvania în prima jumătate a secolului XX, el având în proprietate, la începutul secolului trecut, mii de hectare care compuneau Domeniul Retezat. 

Castelul din Sântamaria Orlea și moșiile pe care le mai deținea până după Al Doilea Război Mondial i-au fost confiscate, după război, iar în 1962, nobilul a sfârşit în mizerie, în Hațeg, umilit de comunişti.

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri