Marele șantier feroviar din România secolului XX. Cum a fost clădită magistrala din Defileul Jiului VIDEO
0Zeci de mii de români au muncit la construcția celor 30 de kilometri ai căii ferate care străbate Defileul Jiului, legând regiunile istorice ale Ardealului și Olteniei. Ultimii kilometri au fost realizați într-un ritm amețitor.
La un secol de la începerea lucrărilor la calea ferată din Defileul Jiului (video), cei 30 de kilometri ai magistralei care traversează Munții Carpați prin Valea Jiului au rămas una dintre cele mai spectaculoase proiecte inginerești din România ultimului secol.
Cele peste 30 de tuneluri și peste 100 de poduri, dar și priveliștea defileului sălbatic care desparte munții Parâng de munții Vâlcan, legând regiunile istorice ale Ardealului și Olteniei fac din călătoria de zi, cu trenul, pe linia Petroșani – Bumbești Jiu, o experiență interesantă pentru numeroși pasageri.
Planurile construcției căii ferate au fost lansate încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, când a început construcția primelor căi ferate din Transilvania.
În 1870 a fost finalizată calea ferată a cărbunelui Simeria – Petroșani, ce lega bazinul carbonifer al Văii Jiului de magistrala feroviară Arad – Alba Iulia, care traversa regiunea de la vest la est.
La sud de Munții Carpați, în vechiul Regat al României, la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost construită calea ferată Craiova – Târgu Jiu, iar până în 1916, a fost finalizat tronsonul Târgu Jiu – Bumbești.
Au mai rămas de executat circa 30 de kilometri de cale ferată, cea mai dificilă porțiune a magistralei feroviare care urma să traverseze Munții Carpați prin defileul unde în trecut, până la Marea Unire din 1918, se afla frontiera dintre România și Transilvania.
Construcţia căii ferate din Defileul Jiului (video) a început în luna martie 1924, după o așteptare de jumătate de secol de la primele inițiative de realizare a acesteia.
La acea vreme, transportul de călători și de mărfuri între regiunile istorice Ardeal și Banat și Oltenia putea fi făcut pe calea ferată Hațeg – Caransebeș, care trecea prin Porțile de Fier ale Transilvaniei.
Din cauza declivității mari, un sector de circa cinci kilometri al căii ferate era dotat cu cremalieră, o instalație de care locomotivele cu abur, dotate cu un sistem de prindere sub forma unor roți zimțate, se puteau „agăța”.
Condiții dificile de lucru
Planurile inițiale de construcție a căii ferate, întocmite din 1921, subestimau atât numărul tunelurilor necesare, cât și al timpului de construcție al tronsonului feroviar.
„După aprecierile cunoscătorilor, lucrările acestei importante linii vor dura cel puțin trei ani, întrucât este nevoie de străpungerea unor munți uriași. În total vor fi trei tuneluri în lungime fiecare de câte 300 – 900 de metri”, informa publicația Presa, în septembrie 1923.
În primii ani de lucru, condițiile de muncă și insuficiența resurselor au adus un progres mic pe șantierul feroviar Livezeni (Petroșani) – Bumbești Jiu.
„Condițiile de teren au îngreunat mult lucrările de început. Direcția L. S. a Căilor ferate a trebuit să caute tehnicieni pricepuți în ale meseriei, dar și alpiniști, capabili să escaladeze stâncile abrupte și prăpăstioase, care țineau în cleștii lor apele învolburate ale Jiului, râu care nu oferea posibilități mai ușoare de lucru topometrilor, ce marcau traseul noului drum de fier”, informa Tiberiu Svoboda, în volumul „Cărbunele și drumurile sale de fier” (2000).
În primul deceniu de șantier, lucrările la calea ferată din Defileul Jiului au fost înterupte de mai multe ori, cele mai dificile sectoare fiind zonele unde era necesară săparea unor tuneluri și viaducte. În 1934, viitoarea cale ferată era considerată una dintre cele mai spectaculoase linii proiectate în România.
„Această cale ferată în lungime de 30 kilometri, va avea 25 tuneluri, șase poduri peste Jiu, 20 de viaducte de coastă şi o mulţime de alte lucrări de artă. Din acestea s-au executat două tuneluri, trei viaducte şi 18 podeţe, iar lucrările întrerupte acum doi ani din cauza crizei generale, se vor relua în primăvara aceasta, din iniţiativa guvernului Tătărescu. Toate lucrările executate în Valea Jiului s-au făcut sub directa conducere a distinsului inginer inspector general de la Căile Ferate Române, Mihail Tudoran, pe atunci şeful diviziei de construcţii din Valea Jiului”, informa revista Realitatea Ilustrată, în 1934.
Lucrările au continuat în următorii ani, cu întreruperi și de mai multe ori reluarea lor a fost transformată de politicieni în evenimente festive.
„În cursul liniei va fi nevoie de nu mai puţin 36 tuneluri în lungime totală de 6.421 metri, cel mai lung având o lungime de 328 metri. Fiind nevoie să se treacă de mai multe ori de pe un mal al Jiului pe celălalt, linia impune construcţia a șapte poduri peste Jiu, în afară de numeroase alte poduri şi podeţe cu deschizături variabile peste diferiţi afluenţi ai Jiului. Traseul urmând valea acestui râu întâlneşte în unele locuri rampe care produc o rezistenţă până la 14 la mie, precum şi curbe a căror rază minimă este de 300 metri. De la Bumbeşti, linia urcă mereu în susul răului până la Livezeni, diferenţa de nivel între aceste localităţi fiind de 286 metri. După studiile şi planurile făcute, costul construcţiei acestei linii e de aproximativ 1.700.000.000 lei”, arata în 1937 inginerul Ion Macovei, directorul de atunci al Căilor Ferate Române.
Mobilizare impresionantă de forțe pe ultimii kilometri
Până în 1940, doar 40 la sută din construcții au fost finalizate. În 1944, progresul fizic pe șantierul din Defileul Jiului ajunsese la două treimi, arăta conducerea din acea vreme a Căilor Ferate Române.
Lucrările la calea ferată din Defileul Jiului au fost reluate în primii ani după Al Doilea Război Mondial. În 1 Martie 1948, Regimul comunist a declarat șantierul din Valea Jiului „Șantierul Național al Tineretului Bumbești – Livezeni” și a mobilizat aici circa 28.000 de tineri brigadieri, aduși toate regiunile României.
Construcția căii ferate a fost finalizată în toamna anului 1948, iar pe lungimea sa de peste 30 de kilometri au fost realizate 32 de tuneluri în lungime totală de opt kilometri, 123 de viaducte, poduri și podețe, lucrări ample de consolidare a stâncilor pe o lungime de circa trei kilometri și aproximativ trei milioane metri pătraţi de terasamente.
Calea ferată din Defileul Jiului și drumul național traversează Parcul Naţional Defileul Jiului, pe sub versanţi abrupţi şi stâncoşi. Parcul este acoperit în proporţie de peste 80 la sută de păduri de fag, în care trăiesc numeroase specii de animale, rar deranjate de prezența omului, datorită zonei greu accesibile.
Se încarcă comentariile...
