Video Cinci locuri uimitoare, ascunse în Valea Jiului, de văzut în România VIDEO
0Înconjurată de munții Parâng, Șureanu, Retezat și Vâlcan, Valea Jiului din Hunedoara oferă oaspeților săi câteva locuri extrem de atractive pentru călătorii.
Iarna, cele mai căutate atracții turistice din Valea Jiului sunt stațiunile montane Pasul Vâlcan, Straja și Parâng. Zonele de agrement din munți, aflate în vecinătatea orașelor miniere, atrag numeroși amatori ai sporturilor de iarnă.
Cele trei stațiuni montane din Valea Jiului nu sunt singurele locuri de văzut în România, care pot fi explorate în ținutul minier. Orașele din Valea Jiului sunt înconjurate de atracții turistice spectaculoase. Iată cinci locuri mai puțin cunoscute din Valea Jiului, de văzut în România:
Cheile Jiețului din Hunedoara
Drumul Național 7A pornește de la marginea orașelor Petrila și Petroșani, aflate la poalele stațiunii montane Parâng, și urcă spre crestele munților Parâng, unde întâlnește Transalpina – cea mai înaltă șosea din România, construită la peste 2.000 de metri.
La ieșirea din zonele urbane, DN 7A însoțește pârâul Jieţ spre izvorul său, strecurându-se printre versanţii abrupţi, împodobiţi cu păduri dese. Zona cea mai spectaculoasă modelată de ape sunt Cheile Jiețului din Hunedoara, care cuprind o suprafață de circa zece hectare, la poalele Munților Parâng și Șureanu.
„Rezervația naturală Cheile Jiețului, de aproape 11 kilometri lungime, cu stânci abrupte, cascade, trasee montane, drum ce permite accesul spre Transalpina. Puțin circulată și explorată, în zonă se pot descoperi inclusiv peșteri noi”, informează Primăria Petrila.
În unele locuri, pereții de stâncă sunt căutați de amatorii de escaladă, iar în timpul iernii cascadele se transformă în pereți de gheață, care sunt cuceriți de alpiniști.
Unele poteci desprinse din şosea duc spre locuri şi mai sălbatice, spre Curmăturile Jieţului şi Muncelul Jieţului, unde se află câteva așezări arhaice din Ținutul Momârlanilor, vechii locuitori ai Văii Jiului.
Satele din Ținutul momârlanilor
Până la mijlocul secolului al XIX-lea, când au fost deschise primele mine de cărbune din Valea Jiului, regiunea de la poalele munților era populată de comunități de păstori, oameni ai muntelui cărora noii veniți în Valea Jiului le-au spus „momârlani“.
Localnicii și-au ridicat casele departe de drumuri, pe versanți mai puțin accesibili, pentru a fi mai la adăpost, își îngroapă morții în curtea casei ori în livadă, pentru ca urmașii lor să nu le înstrăineze vetrele și au port tradițional specific, care i-a făcut pe călătorii din trecut să îi numească „urmași ai dacilor”.
Drumurile înguste ce pornesc din orașele miniere, traversând văile adânci ori dând roată munților până pe creste duc spre câteva cătune care au păstrat o mulțime de gospodării arhaice din ținutul momârlanilor.
Cele mai accesibile cătune unde mai locuiesc momârlani sunt Tirici, Răscoala, Cimpa, Moliviş, Jieț, Lunc, Jupâneasa de pe valea Jiului de est și Jiețului, Dealu Babii (video), Câmpu lui Neag și Valea de Pești, de pe valea Jiului de Vest.
„Sunt locuri despre care spunem că aici întoarce uliul. Drumurile accesibile se opresc la marginea satelor. De aici se afundă în munți, spre alte cătune mai îndepărtate din Munții Șureanu, ca Fundătura Ponorului, locuite și ele de familii de crescători sau părăsite iarna”, spune un localnic din satul Răscoala (foto).
Retezatul Mic, stăpânit de capre negre
Drumul Național 66A traversează valea Jiului de Vest și îi aduce pe turiști până la poalele stațiunile montane Pasul Vâlcan și Straja, aflate la poalele Vârfului Straja (1870 metri) din Munții Vâlcan.
După ce părăsește orașele Lupeni și Uricani, drumul se afundă în munți spre izvoarele râului care desparte Munții Retezat de Munții Vâlcan.
Șoseaua se oprește în mijlocul sălbăticiei, la vreo 20 de kilometri de Uricani, la limita județelor Hunedoara și Gorj. De la „capătul Văii Jiului”, călătorii intră, aici, în Parcul Național Retezat, părăsind asfaltul pentru a urca pe drumurile forestiere şi pe potecile de munte, care îi duc spre cele mai înalte vârfuri din Retezatul Mic: Piule (2.081 metri), Drăgşanu (2.080 metri), Piatra Iogovanului (2.014 metri) şi Şaua Iepei (1.950 metri).
Retezatul Mic le oferă oamenilor ocazia de a admira pășunile alpine, împânzite de stâne și înconjurate de păduri, unde se află una dintre cele mai numeroase populaţii de capre negre. Iarna, turmele lor pot fi văzute în locuri mai accesibile.
Relieful carstic din Retezatul Mic a favorizat apariția unor monumente ale naturii spectaculoase. Cheile Buţii din Hunedoara, un astfel de loc, se află în apropiere de Uricani și de DN 66A și sunt un loc căutat de amatorii de drumeții, speologie și alpinism.
Ele pot fi traversate doar prin apă, însă din apropierea lor, iubitorii de aventură pot urca pe multe trasee montane în Retezat. Aproape de Cheile Buții din Hunedoara există mai multe peşteri, dar și spectaculosele cascade de la Valea Mării.
Cascada Lupilor din Pasul Vâlcan
Pasul Vâlcan din Hunedoara (video), aflat la peste 1.600 de metri, la poalele Vârfului Straja, a fost în secolele trecute o trecătoare importantă între Ardeal și Oltenia, dar și locul unor bătălii rămase în istorie.
Iarna, zona de agrement este căutată de turiști datorită zăpezii, însă împrejurimile stațiunii sunt ofertante în atracții naturale.
Un loc aparte este Cascada Lupilor (video), aflat la capătul unei poteci desprinse din drumul județean 664 Vulcan – Pasul Vâlcan, la circa doi kilometri de stațiune. Cascada lupilor ar fi fost un loc de întâlnire al sălbăticiunilor care mișunau prin pădurile din jurul trecătorii, atrase de stânele de pe munte.
În prezent, este căutată de amatorii de drumeții în natură și impresionează prin perdeaua de apă ce cade de la circa zece metri.
Mănăstirea Lainici din Defileul Jiului
Defileul Jiului (video) începe de marginea municipiului Petroșani din Hunedoara, unde apele și-au făcut loc prin valea adâncă a munților și continuă pe un traseu sinuos, de peste 30 de kilometri spre sudul României, până la intrarea în orașul Bumbești Jiu, din județul Gorj.
În ultimele două secole, oamenii au făcut eforturi mari pentru a „îmblânzi” forțele naturii din Defileul Jiului.
Stâncile de pe marginea drumului care urmează cursul Jiului au fost dăltuite și dinamitate, iar versanții au fost cimentați, străpunși de tuneluri și acoperiți cu plase în nenumărate locuri, pentru a diminua pericolul prăbușirilor pietrelor și pentru a face loc Drumului Național 66 și căii ferate care leagă regiunile Ardeal și Oltenia.
Șoseaua din Defileul Jiului a devenit mai atractivă pentru turiști, iar pe lângă traseul ei spectaculos prin munți le oferă călătorilor și câteva repere istorice.
Cel mai căutat loc de pe Defileul Jiului este Mănăstirea Lainici din Hunedoara (video), clădită și pictată în urmă cu două secole, în prezent una dintre puținele așezări omenești de pe traseul din munți.
În vecinătatea mănăstirii, o cruce de piatră a fost ridicată în 1927, în memoria generalului român Ioan Dragalina (1860 - 1916), răpus de o rafală de gloanțe în acel loc, în luptele din Defileul Jiului, din Primul Război Mondial.
În toamna anului 1916, la scurt timp după intrarea României în război, Defileul Jiului a fost locul unor bătălii crâncene între ostaşii români şi armatele austro-ungară şi germană.
Până în 1918, un alt loc din Defileul Jiului a fost graniţă între Transilvania aflată în Imperiul Austro-Ungar şi România. În urma fostului hotar din Pasul Surduc a mai rămas o clădire veche de peste un secol, abandonată pe marginea şoselei Petroşani – Târgu Jiu, între versanţii abrupţi tăiaţi de râul Jiu.
Defileul Jiului este traversat de una dintre cele mai spectaculoase căi ferate din România, calea ferată Petroșani – Bumbești Jiu. Construcţia căii ferate din Defileul Jiului a început în anul 1924, după o așteptare de jumătate de secol de la primele inițiative de realizare a acesteia, dar a fost de mai multe ori oprită, până în anul 1948 data finalizării ei.
Cei 33 de kilometri ai căii ferate din Defileul Jiului cuprind 43 tuneluri, 15 bolţi de susţinere din beton, 109 poduri, 2,5 kilometri ziduri de sprijin şi aproximativ trei milioane metri pătraţi de terasamente.
Calea ferată din Defileul Jiului și drumul național traversează Parcul Naţional Defileul Jiului, pe sub versanţi abrupţi şi stâncoşi. Parcul este acoperit în proporţie de peste 80% de păduri de fag, în care trăiesc numeroase specii de animale, rar deranjate de prezența omului, datorită zonei greu accesibile.
Se încarcă comentariile...
