Ioan de Hunedoara, simbolul oraşului muncitoresc. Cum este omagiat „Atletul Creştinătăţii” în Hunedoara VIDEO

0
0
Statuia lui Ioan de Hunedoara. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Statuia lui Ioan de Hunedoara. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

După deceniile în care Hunedoara a fost promovată ca un oraş metalurgic şi muncitoresc, Ioan de Hunedoara revine în prim-planul comunităţii.

Atestată documentar pentru prima dată în anul 1265, sub numele de Hungnod, Hunedoara a păstrat puţine lucruri prin care poate fi asociată cu un oraş „medieval”.

VIDEO - PARADĂ MEDIEVALĂ ÎN HUNEDOARA

VIDEO - DRUMUL CORVINILOR

VIDEO - CASTELUL CORVINILOR

Cele mai multe dintre clădirile istorice din Centrul vechi al Hunedoarei datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, iar cartierele de blocuri ale municipiului au fost înfiinţate după Al Doilea Război Mondial.

Castelul Corvinilor înconjurat de ruine metalurgice. Ce a rămas după „coşmarul industrial” din anii ´90 VIDEO

Cetatea dacică plină de mistere de lângă Castelul Corvinilor. Rămăşiţele sale au fost date uitării VIDEO

Castelul Corvinilor, în şantier din 2019. Cum se lucrează la restaurarea cetăţii medievale din Hunedoara

În a doua jumătate a secolului XX, Hunedoara a fost considerată unul dintre principalele oraşe muncitoreşti ale României, iar expansiunea sa a fost datorată în principal combinatului siderurgic. Castelul Corvinilor, clădit de familia Huniazilor la mijlocul secolului al XV-lea, a supravieţuit epocii industrializării, în timpul căreia împrejurimile sale au fost împânzite de construcţii industriale – cele mai multe dezafectate în prezent.


Parada medievală în Hunedoara. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Castelul medieval a devenit în ultimii ani un reper al economiei municipiului, iar autorităţile locale încearcă să profite de popularitatea sa. Ioan de Hunedoara, omul care a ridicat cetatea de pe malurile Zlaştiului şi Cernei, este propus ca simbol al Hunedoarei.

Un „drum al Corvinilor” – format din panouri care ilustrează istoria Castelului şi a familiei Huniazilor – a fost inaugurat recent pe centura Hunedoarei, ştrandul municipal a primit numele „Corvina”, iar zona pietonală amenajată în centrul civic se numeşte „Pietonala Corvin”. Tot din acest an, echipa de fotbal locală a revenit la numele „Corvinul Hunedoara”, iar autorităţile au propus ridicarea unei statui ecvestre care se îl înfăţişeze pe Ioan de Hunedoara.


Castelul Corvinilor VIDEO: ADEVĂRUL

Cel mai amplu eveniment dedicat istoriei Huniazilor este festivaul „medieval” organizat în acest sfârşit de săptămână la Hunedoara. În prim planul evenimentului se află „Atletul Creştinătăţii”, cum a fost numit Ioan de Hunedoara în epoca sa, omagiat duminică, printr-o festivitate organizată în faţa vechii sale statui din Centrul Civic. Faţă de anii trecuţi, politicienii locali şi reprezentanţii mai multor instituţii publice s-au înghesuit pentru a depune coroane de flori în faţa monumentului.


Frescele din secolul al XV-lea de la Castelul Corvinilor înfăţişează familia Huniazilor. ADEVĂRUL

Secretele celor mai bine păstrate fresce medievale. Cum au rezistat timpului, ca prin minune FOTO VIDEO
Secretele celor mai bine păstrate fresce medievale. Cum au rezistat timpului, ca prin minune FOTO VIDEO

Sâmbătă seara, o paradă „medievală” la care au participat membri mai multor asociaţii de promovare a istoriei, a avut loc pe străzile Hunedoarei.
 

Ioan de Hunedoara, brandul oraşului muncitoresc

Ioan (Iancu) de Hunedoara (decedat în 1456) a fost una dintre cele mai importante personalităţi din istoria poporului român, dar este la fel de preţuit şi în Ungaria.

A fost numit „atletul lui Hristos”, de Papa Calixt al III-lea, pentru modul în care armatele sale au apărat lumea creştină de invaziile otomanilor, iar adversarul său cel mai de temut, Mehmed al doilea Cuceritorul Constantinopolului, ar fi spus, la moartea voievodului, că „lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om”. Potrivit unor istorici, Ioan de Hunedoara şi-a petrecut copilăria în ţinuturile Hunedoarei şi în castelul pe care avea, mai târziu, să îl transforme într-unul dintre cele mai impunătoare monumente medievale din Europa.

Voievodul care a ridicat Castelul Corvinilor a murit în 11 august 1456, în tabăra de la Zemun, lângă Belgrad, la doar trei săptămâni după marea victorie a armatelor creştine împotriva otomanilor care au asediat Belgradul. Unii istorici susţin că în bătălia de la Belgrad şi în timpul retragerii oştilor lui Mahomed al doilea au murit aproape 50.000 de otomani, în timp ce pierderile suferite de armata lui Ioan de Hunedoara au fost mult mai reduse.

Nu se cunoaşte cu exactitate vârsta pe care Iancu de Hunedoara o avea la moartea sa. Cel mai timpuriu document care certifică prezenţa familiei Huniazilor pe scena istoriei este actul de danie din 18 octombrie 1409 prin care regele Sigismund de Luxemburg dăruieşte acestuia domeniul Hunedoarei. Iancu s-ar fi născut în anul 1407, potrivit unor istorici, însă alţi cercetători au datat naşterea sa cel târziu în anul 1387. Aşadar, ar fi putut avea 49 de ani la moartea sa ori chiar aproape 70 de ani. Voievodul a fost înmormântat la Alba Iulia, în Catedrala Sf. Mihail, iar pe piatra sa funerară stă înscris „s-a stins lumina lumii”.


Castelul Corvinilor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

castelul corvinilor foto daniel guta adevarul

Castelul Corvinilor, clădit de Ioan de Hunedoara

Castelul Corvinilor a fost construit în secolul XV, în vremea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, când voievodul Transilvaniei a decis transformarea unei aşezări din piatră de râu şi calcar, de pe Dealul Sânpetru, într-o fortăreaţă impunătoare, luxoasă şi indestructibilă în faţa atacurilor armate.

Proiectul lui Ioan de Hunedoara a fost continuat de soţia sa, Elisabeta Szilagyi, şi apoi de familiile nobiliare care au avut în stăpânire cetatea.

De-a lungul istoriei, arhitectura castelului a suferit numeroase modificări. Cele mai importante dintre ele sunt consemnate în la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Reabilitarea din temelii a avut loc după ce, în 13 aprilie 1854, în timpul unei furtuni, un trăznet a provocat un incendiu mistuitor. Flăcările au transformat în scrum acoperişul din şindrilă al cetăţii, grinzile, scările de lemn, plafoanele şi au devastat aproape întreg castelul, singura uşă din lemn care nu a fost atinsă, fiind tocmai poarta închisorii, veche de cinci secole.

Vreme de aproape zece ani, castelul a fost atunci părăsit, însă apoi a intrat în cea mai amplă operaţiune de renovare, întinsă pe aproape 40 de ani. În prezent, monumentul istoric se află în restaurre, cu fonduri accesate prin programele Uniunii Europeană.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Descoperire epocală într-o mănăstire din Croaţia. Ale cui sunt rămăşiţele care pot schimba istoria Huniazilor

18 octombrie, ziua în care familia lui Ioan de Hunedoara a intrat în istorie. Regele i-a dăruit cetatea Hunedoarei

Blestemul bisericii scufundate în Lacul Cinciş. „Vara, din cauza secetei, turla ei rămânea deasupra apei”

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite