Iernile de poveste din satele Hunedoarei în anii ´30. Imagini de colecţie realizate de un britanic FOTO
0Muzeul Etnografic al Transilvaniei păstrează în colecţia sa câteva dintre cele mai frumoase fotografii ale iernilor de altădată din ţinutul Hunedoarei.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei a publicat o serie de fotografii rare, care înfăţişează lumea satului hunedorean la începutul anilor ´30.
GALERIE FOTO CU LUNCA CERNII ÎN ANII ´30
Imaginile au fost realizate în Lunca Cernii şi Meria, de către artistul fotograf Denis Galloway (1878 - 1957), un britanic pasionat de folclor şi fotografie, care a locuit în Cluj – Napoca şi a fost angajat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. La începutul anilor 1930, Galloway a ajuns şi în ţinutul Hunedoarei, de unde s-a întors cu o serie de instantanee impresionante prin calitatea lor.
Imaginile aflate în posesia Muzeului Etnografic al Transilvaniei dezvăluiau cum petreceau iarna oamenii în satele din lunca Cernii: lumea arhaică, izolată, care păstra portul tradiţional şi obiceiurile străvechi.
Fotografiile înfăţişează copii jucându-se prin nămeţi, în faţa caselor din lemn acoperite cu paie, un cobzar îmbrăcat după portul tradiţional din vechime, femei în costume de iarnă specifice Ţinutului Pădurenilor, doi păcurari, un cioban înconjurat de turma de oi şi peisajele acoperite de mantia iernii. Au fost digitalizate de angajaţii muzeului şi expuse pentru prima dată în 2008, devenind tot mai cunoscute în ultimii ani. Imagini simirae se regăsesc însă şi în lucrările despre portul popular din Ţara Haţegului, publicate de etnograful Romulus Vuia.
Foto: Denis Galloway. Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Lunca Cernii de Jos se întinde la poalele Munţilor Poiana Ruscă, la capătul unei şosele de circa 50 de kilometri, care porneşte din Hunedoara şi traversează mai multe sate de pe Valea Cernei. Un tunel săpat în munte reprezintă poarta de intrare a şoferilor în ţinutul pitoresc aflat la graniţa dintre judeţele Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş, dar şi la limita Ţării Haţegului cu Ţinutul Pădurenilor.
Foto: Denis Galloway. Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Satele izolate unde trăiesc mai puţin de 900 de locuitori se întind pe văile pâraielor şi pe crestele înconjurate de păduri întinse, au gospodării ţărăneşti, locuite de oameni care se ocupă în general cu creşterea animalelor şi cu munca forestieră. În trecut, mulţi dintre localnici coborau în judeţul vecin, Caraş-Severin, unde la circa 10 kilometri se aflau localităţile Rusca Montană şi Ruşchiţa, vestite pentru cariera de marmură din zonă.
Foto: Denis Galloway. Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Vă recomandăm să citiţi şi: