Iarna de coşmar îndurată de ultimii zece oameni rămaşi în Vadu Dobrii. Satul din munţi, aproape dispărut VIDEO
0Zece oameni mai locuiesc în Vadu Dobrii, unul dintre satele izolate în munţii Poiana Ruscă. Unii dintre ei se simt izolaţi şi uitaţi.
Aflat la 50 de kilometri de Hunedoara, în apropiere de vârfurile Muncelu (1.140 metri) şi Rusca (1.355 metri) din Munţii Poiana Ruscă, satul Vadu Dobrii (comuna Bunila) se numără printre cele mai izolate aşezări din vestul României.
IMAGINI AERIENE CU SATUL VADU DOBRII
Doar zece oameni mai locuiesc aici, în condiţii dificile, spune Sabina Tămăşesc, una dintre supravieţuitoarele din munţi.
„Am trecut printr-o iarnă foarte grea, din cauza zăpezii şi a gheţii care ne-a cuprins drumurile. Maşina cu pâine a ajuns mai rar şi cu foarte mare greutate. Pe alocuri, drumul a fost distrus de utilajele de mare tonaj folosite în exploatările forestiere. Acum, că zăpada începe să se topească, nu o să mai putem ieşi pe drum din cauza mâlului”, spune Sabina.
Satul Vadu Dobrii. Video: ADEVĂRUL
Zeci de case pustii şi câteva locuite de vârstnici au rămas în satul din munţii Poiana Ruscă, în trecut unul mult mai animat.
„Mulţi localnici lucrau la mina de fier a I.P.E.G. (n.r. Întreprinderea de prospecţiuni şi exploatări geologice din Deva), care s-a închis prin anii ´80. Clădirile ei frumoase sunt ruinate şi abandonate la ieşirea din sat. Alţii lucrau la pădure, ori se ocupau de creşterea animalelor. Dar nefiind un drum cât de cât bun, din toate câte duc spre Vadu Dobrii, lumea care a părăsit satul nu s-a mai întors. Poate doar câteva zile, vara sau în concedii. Eu şi soţul meu am lucrat la I.P.E.G. El a rămas cu o invaliditate în urma unui accident la mină. Am rămas aici, iar în oraş nu ştiu dacă ne-am fi putut descurca cu pensiile mici pe care le primim”, povesteşte localnica.
Vadu Dobrii, imagini aeriene. ADEVĂRUL
La marginea satului, o unitate militară antiaeriană a funcţionat timp de aproape jumătate de secol, până la mijlocul anilor 2000, când a intrat în conservare.
Fosta unitate militară de rachete din Vadu Dobrii. ADEVĂRUL
Singurele rachete au fost activate, potrivit foştilor militari, în seara de 25 decembrie 1989, în timpul Revoluţiei. Atunci, pe ecranele staţiilor de radiolocaţie au apărut zeci de ţinte aeriene neidentificate, iar din Divizioanele de la Sânpetru – Haţeg şi Vadul Dobrii – „Valea Ursului”, au fost lansate rachete, care s-au autodistrus în aer, deoarece nu întâlniseră nicio „ţintă” dintre cele vizualizate pe radar. Unitatea a intrat în conservare în 2003. Clădirile ei, împreună cu buncărele unde în caz de alertă erau adăpostite maşinile şi tehnica militară, cu terenurile de antrenament pentru militari au rămas abandonate.
Aceeaşi soartă au avut-o şi clădirile minei de fier şi construcţiile vastei reţele de funiculare care lega Vadu Dobrii de Hunedoara.
Drumul din satul Vadu Dobrii. ADEVĂRUL
Până la începutul celui De-al Doilea Război Mondial, Vadu Dobrii avea o populaţie de circa 250 de locuitori, iar mai multe drumuri conectau satul aflat la peste 1.100 de metri altitudine de celelalte cătune din Ţinutul Pădurenilor.
Case din sat. ADEVĂRUL
Cu timpul, aşezarea s-a depopulat, iar drumurile înghiţite de pădure au devenit însă aproape impracticabile. Vadu Dobrii a rămas aproape izolat de restul satelor din zonă (Poiana Răchiţelii, Lunca Cernii de Sus, Cernişoara Florese, Bătrâna, Cerbăl, Lelese), deşi mai multe drumuri îl leagă de acestea. Toate sunt însă de pământ pe ultimii cel puţin şapte kilometri până la intrarea în sat.
Satul pustiu din Ţinutul Pădurenilor
Ţinutul Pădurenilor, locul unde se află Vadu Dobrii, se întinde la poalele Munţilor Poiana Ruscă, într-o regiune deluroasă, mărginită de văile Cernei şi ale Mureşului, îndepărtată de principalele drumuri şi de căile ferate din vestul României.
Clădirea fostei mine. ADEVĂRUL
Are în componenţă peste 40 de sate, înfiinţate pe coastele unor dealuri, şi pe văile râurilor şi pârâurilor care coboară spre Valea Mureşului, aproape toate înconjurate de păduri vaste. Cele mai vechi sate datează din secolul al XIII-lea şi au păstrat urme mai vechi de locuire. După Al Doilea Război Mondial, cele mai multe dintre satele pădurenilor s-au depopulat treptat, din cauza condiţiilor dificile de trai, dar şi a dezvoltării oraşelor Hunedoara şi Deva, care aveau nevoie de forţă de muncă. Satele din Ţinutul Pădurenilor – cuprinse în comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii de Sus şi Topliţa – numără în total mai puţin de 5.000 de locuitori, de patru ori mai puţin ca în urmă cu jumătate de secol.
Video, pe larg. Vadu Dobrii
Deşi au rămas aproape pustii, locurile arhaice le oferă oaspeţilor ocazia de a explora unul dintre cele mai pitoreşti ţinuturi din ţară, puţin afectat de modernitate, în care pădurile se întind către orizont, iar casele îngrămădite pe culmi formează mici sate-muzeu ale trecutului.