Godeanu, „muntele sfânt al dacilor”, va fi reîmpădurit. Catastrofe i-au afectat în anii trecuţi 70 de hectare de pădure

Silvicultorii vor planta, începând din luna aprilie, alţi 7.000 de puieţi de conifere pe muntele Godeanu, în locul în care în urmă cu cinci ani un incendiu violent a afectat 70 de hectare de pădure. Pădurea de pe „Muntele sfânt al dacilor”, aşa cum este considerat de unii istorici, a mai fost devastată în trecut de calamităţi, iar în ultimii ani au fost plantaţi circa 300.000 de arbori.

Peste 7.000 de puieţi vor fi plantaţi pe Muntele Godeanu, la poalele căruia se află Sarmizegetusa Regia. Plantările vor începe în luna aprilie, sunt realizate de specialiştii angajaţi de Direcţia Silvică Hunedoara, dar cei care vor să alăture voluntar acestei campanii o pot face, începând din 3 aprilie. „În zona Muntelui Godeanu, afectată de incendiul din 2012, am refăcut arboretumul în trei ani succesivi, în care au fost plantaţi aproximativ 300.000 de puieţi. Vom planta puieţi în locurile în care din diferite motive aceştia nu au supravieţuit, măsura fiind luată pentru completarea împăduririlor”, a declarat Nicolae Oproiu, şeful Ocolui Silvic Grădişte. În judeţul Hunedoara din acestă primăvară vor fi plantaţi 85.000 de arbori.

Pădurile devastate
În ultimul deceniu, mai multe catastrofe naturale au lovit Godeanu şi au cauzat distrugerea a peste 70 de hectare de pădure. În anul 2005 zona a fost afectată de doborâturi şi de rupturi de vânt, suprafeţele afectate fiind de 18.1 hectare reîmpădurite. Între anii 2010 şi 2012, ca urmare a infestării cu gândacul de scoarţă al molidului Ips Typogrphus, au fost efectuate din aceeaşi zonă s-a extras un volum total de 274 metri cubi de masă lemnoasă.

În 27 august 2012 un incendiu înregistrat în aceeaşi zonă a Muntelui Godeanu a avut ca urmări distrugerea a 55 de hectare de vegetaţie de mici dimensiuni, pădurile şi plantaţiile cu vârstă sub 20 de ani şi arderea coronamentului la pădurea de 145 de ani, pe 15.3 hectare. „Ca urmare a acestei stări de calamitate a fost necesară exploatarea pădurii afectate, în perioada 2012 – 2013. Ulterior, întreaga suprafaţă a fost prinsă într-un proiect de reîmpădurire”, a precizat şeful Ocolului Silvic Grădişte. În ultimii trei ani s-au plantat cei aproximativ 300.000 de puieţi de molid, brad şi larice pe o suprafaţă totală de aproape 70 de hectare a muntelui.

Muntele sacru dacilor
Godeanu este considerat de unii dintre istorici muntele sfânt al dacilor şi locul unde strămoşii noştri aduceau sacrificii lui Zamolxis. Catastrofe din ultimul deceniu au făcut însă ca pădurea care îl înconjoară să dispară, iar piscurile pustii să poată fi văzute chiar şi din satelit. Mai multe fotografii realizate de localnici şi capturi fotografice de pe hărţile din satelit arată cât de mare a fost suprafaţa despădurită, însă, potrivit reprezentanţilor Ocolului Silvic Hunedoara, cu timpul, puieţii plantaţi în ultimii ani vor regenera pădurea. Vârful Godeanu (1656 metri) se află la circa o oră de urcat din Sarmizegetusa Regia. Muntele a fost înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi cercetate din toată Dacia, iar la poalele sale se află cele mai multe sanctuare din toată Dacia. De asemenea, este singurul vârf vizibil de pe culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă.

Vă recomandăm şi:

Marea retrocedare a Retezatului: şapte ani de procese cu urmaşii baronilor Kendeffy, pentru 15.000 de hectare de pădure şi păşune

Un dosar complex, judecat de şapte ani, vizează modul în care au fost împroprietărite urmaşele familiei Kendeffy, cu aproximativ 15.000 de hectare de păşuni şi păduri în Retezat. Până în prezent, în procesul în care Academia Română a solicitat constatarea nulităţii titlurilor de proprietate primite de Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz în 2006, magistraţii nu au luat o decizie.

Blestemul „muntelui sfânt“ al dacilor: pădurile s-au tăiat cu lăcomie, iar defrişările se văd din satelit

Două catastrofe au lovit succesiv muntele Godeanu, la poalele căruia a fost ridicată capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia. În urma unei catastrofe naturale şi a unui incendiu violent de pădure, au avut loc defrişări masive care au pustiit pădurea din jurul muntelui despre care se spune că ar fi fost „locul sfânt al dacilor”.

Lacurile glaciare: minunile albastre din Parcul Naţional Retezat

Peste 50 de lacuri glaciare împodobesc, ca nişte mărgele strălucitoare, Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri".