Frumusețile naturii din vestul României, distruse de turiști în goana după „amintiri” VIDEO
0Poienile cu narcise de la poalele Retezatului, covorul de ghiocei sălbatici de pe Platoul Vârtoapelor, temple antice din Munții Hunedoarei și chiar celebrele cetăți dacice sunt doar câteva exemple de astfel de obiective în cazul cărora turismul a avut un efect dezastruos.
Mai multe monumente faimoase ale naturii și istorice din vestul României au ajuns în pragul dispariției din cauza numărului mare de turiști care vin aici dar le părăsesc, lăsând în urma lor urme devastatoare ale vizitei lor.
Uneori, distrugerile din ariile protejate sunt încurajate chiar de către autoritățile din Hunedoara, deși tot mai mulți localnici, iubitori ai naturii, se plâng de efectele turismului necontrolat.
Poiana narciselor sălbatice, „curățată” de turiști
În Hunedoara, în numai câteva zile, o poiană de narcise sălbatice întinsă pe aproape 20 de hectare, la poalele Retezatului, a fost „curățată” în mare parte de flori, cu ocazia unui festival dedicat narciselor care a avut loc în comuna Sălașu de Sus.
Sute de turiști au venit să vadă frumusețea Fânațelor cu narcise – declarate arie protejată (video), însă mulți dintre ei au plecat de aici cu brațele pline de flori sălbatice.
„Fânațele cu narcise se întind la poalele Munților Retezat, între localitățile Sălașu de Sus și Nucșoara. Aici sunt însă și alte specii de plante datorită cărora zona a fost declarată rezervație naturală de tip botanic și inclusă în categoria a IV-a IUCN (International Union for Conservation of Nature)”, informează Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hategului.
Specialiștii din geoparc susțin că numărul florilor sălbatice scade de la an la an, deși narcisele au apărut și au rezistat în acest ținut de peste 11.000 de ani, când toată zona era o imensă taiga, asemănătoare celei din Siberia de astăzi.
„Vă întrebaţi cum de a fost posibil acest lucru? Ei bine, prin bolovănişul de granit de sub sol, curg ape reci din Munţii Retezat, care au efect de frigider şi răcesc locul, iar bulbii narciselor se bucură de răcoare şi umezeală şi pot înflori în fiecare an”, arătau reprezentanții Geoparcului.
Platoul Vârtoapelor, jupuit de ghiocei sălbatici
Platoul Vârtoapelor se numără printre locurile spectaculoase din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, o rezervație din Hunedoara întinsă pe aproape 40.000 de hectare.
În Antichitate, culmea netedă de lângă Sarmizegetusa Regia a fost locuită de daci și romani, iar peșterile sale au fost locuri de refugiu și ascunzători de comori. Primăvara, Platoul Vârtoapelor este invadat de turiști, mai puțin interesați de istoria locului, cât de covoarele de ghiocei sălbatici, de mari dimensiuni, care îl împodobesc.
Unii vizitatori vin de la sute de kilometri pentru a culege „luștele” care cresc în pădurile de pe culmea Vârtoapelor, lăsând în locul florilor gunoaie și șanțuri trasate de roțile mașinilor de teren, interzise în zonă. Localnicii s-au plâns adesea de ravagiile făcute de turiștii veniți la cules de ghiocei sălbatici. Același lucru se întâmplă și pe dealurile împădurite din zona Cioclovinei (video).
„Astfel de locuri nu ar trebui să fie accesibile tuturor. Frumusețile naturii se păstrează doar acolo unde se ajunge cu efort, cu transpirație. Cei dispuși să urce 10-15 kilometri cu un rucsac în spate știu a prețui ceea ce le oferă natura. Cei care ajung cu mașina până acolo știu doar să distrugă, să umple de gunoaie, să întineze locul. Se spune că pe munte nu ai voie să ucizi decât timpul, ai voie să iei de acolo doar amintirile, poți lăsa doar urma pașilor și nu poți schimba nimic altceva decât pe tine însuți”, spune Alin Amititeloaie, un pasionat de călătorii pe munte, din Deva.
Administrația din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina le-a atras adesea atenția oamenilor să respecte natura în aria protejată.
„Să ne amintim că și noi suntem o parte a acestei frumuseți și că trebuie să protejăm și să prețuim natura și toate viețuitoarele sale pentru a menține echilibrul ecologic și pentru a ne bucura în continuare de toate darurile pe care aceasta le oferă”, informau aceștia.
Cetatea Fețele Albe, devastată de un incendiu
Cetățile dacice, aflate și ele în parcul național, au avut adesea de suferit de pe urma numărului tot mai mare de turiști și a dorinței acestora de a „lua amintiri” de aici, ori de a-și pune amprenta pe ele.
Templele din cetatea Fețele Albe (video) din vecinătatea Sarmizegetusei Regia au fost aproape demantelate, de turiștii care și-au luat acasă bucăți din monumente, pe motiv că ar fi încărcate de energie.
Alții au aprins lumânări în fostele temple din cetatea Fețele Albe și au provocat incendii de pădure care au dus la distrugerea vestigiilor.
În cetatea dacică Blidaru și la „Tronul străbunilor” (video), oaspeții lor au scrijelit pe monumente simboluri florale „dacice” de mari dimensiuni, riscând dosare penale pentru distrugere.
Nici renumitul Castel al Corvinilor nu a scăpat neatins, cele mai vechi scrijelituri făcute de turiști pe ziduri, din anii 50, nefiind șterse odată cu restaurarea recentă a zidurilor. Unele pot fi văzute în Turnul nou de poartă și au fost incluse astfel, în istoria monumentului.
Se încarcă comentariile...
