Documentarul „Vin Românii”. Cât adevăr este în povestea lui Adrian din Lupeni, românul imigrant care doarme sub pod
0
Adrian, un tânăr din Lupeni, se numără printre protagoniştii celui de-al doilea episod al documentarului „Vin Românii”, difuzat de o televiziune din Marea Britanie. Hunedoreanul povesteşte realităţile crude din Valea Jiului, care l-au determinat să îşi caute norocul în Anglia. A ajuns să trăiască sub un pod, alături de şobolani.
Adrian, un tânăr din Lupeni rezident în Anglia, este protagonist al documentarului „Vin românii” difuzat în serial pe un post de televiziune din Marea Britanie. Documentarul care se vrea „o poveste a românilor imigranţi, spusă chiar de aceştia”, a stârnit controverse pentru modul în care sunt portretizaţi românii veniţi să muncească în Occident.
Câştigă cât să supravieţuiască
„Este adevărat că dacă munceşti la spălatul maşinilor în Anglia vei câştiga de două ori venitul unui medic din România, dar ai nevoie de ani întregi de muncă grea pentru aţi face un trai bun aici”. Astfel îl introduc în scenă realizatorii documentarului „Vin Românii” pe Adrian, hunedoreanul care spală maşini în Anglia pentru a-şi ajuta familia din Lupeni.
Despre Adi, realizatorii documentarului spun că lucrează de şase ani în Anglia, iar la spălătoria de maşini câştigă sub 200 de lire pe săptămână. Majoritatea banilor îi trimite acasă, în timp ce el doarme sub un pod... cu un şobolan.
„Aceasta este casa mea. Acolo îmi ţin mâncarea, iar şobolanii mănâncă din ea. Viaţa mea este oribilă în acest moment pentru că stau în acest loc, sub pod şi muncesc foarte mult”, le spune hunedoreanul englezilor veniţi să îl filmeze. Jurnaliştii susţin că Adi îşi permite să îşi vadă consoarta, o tânără din Lupeni, doar o dată pe an, din cauza costului mare al biletului de avion.
Povestea tânărului din Lupeni
Scenele documentarului se mută apoi în Valea Jiului, unde tânărul îşi prezintă familia: o mamă care le poartă de grijă celor cinci copii, a cărei sursă de venit sunt ajutoarele sociale de la primărie, în valoare de 35 de lire.
Lupeniul este prezentat ca un oraş falimentat de cei care au ajuns la putere după 1989, în care oamenii îşi câştigă existenţa săpând după cărbune în fostele helde miniere. Adrian îşi plimbă iubita printre blocurile dărăpănate, spunându-i că îi va lua un trandafir. Acţiunea se mută apoi în apartamentul în care locuieşte familia hunedoreanului.
„Banii pe care îi primeşte mama mea îi ajung familiei pentru apă şi mâncare”, povesteşte tânărul, în timp ce mama sa adaugă că are noroc cu ajutorul acestuia. Femeia îşi ţine în braţe copiii mai mici, apoi îl îmbrăţişează pe Adrian, plângând în timp ce încearcă să îl îmbărbăteze, înaintea plecării. „Fără el am muri de foame”, mai spune femeia. Apoi, Adrian le prezintă realizatorilor documentarului halda de gunoi şi cărbune de la marginea oraşului, în care mai multe familii scotocesc după cărbune.
„Aceasta este România”, arată bărbatul, plimbându-se printre ruine. Câteva peisaje „apocaliptice” din Uricani, Lupeni şi Aninoasa completează tabloul sărăciei din care tânărul hunedorean a plecat spre Anglia.
„Nu a spus familiei că stă sub un pod, cu un şobolan, pentru a nu o întrista”, completează realizatorii documentarului „Vin Românii”.
Se simt umiliţi
În Lupeni, prea puţină lume ştia despre aventurile lui Adrian în Marea Britanie şi despre modul în care acesta le-a înfăţişat oraşul, Valea Jiului şi România străinilor.
„În urmă cu mai multe săptămâni, a fost o echipă de filmare aici, la groapa de gunoi în care săpăm după cărbune. Au venit cu un băiat, dar nu–l cunoşteam. Sunt sigur că omul, Adi cum îi spuneau, nu a lucrat vreodată să scoată cărbune de aici. El numai i-a adus pe englezi să vadă sărăcia noastră”, crede Mircea Dicu.
Bărbatul, însoţit de cei doi copii ai săi, unul minor şi un tânăr de 20 de ani, a scotocit întreaga dimineaţă după cocs, în mormanul de steril. Din când în când pe haldă ajunge câte un camion care basculează bolovani. La sosirea camionului pe terenul minei, în jurul lui se strâng alţi oameni, gata "să ia ce e mai bun".
„Am lucrat în Portugalia câteva luni, la cules, dar am mers degeaba. Am muncit, dar m-am întors dator, pentru că nu am mai primit banii pe munca mea. Acum nu o să mai plec. Străinii ne umilesc. Stau aici şi încarc saci de cărbune, pe care îi vând apoi cu cinci lei bucata”, spune Dicu.
Bărbatul spune că ar fi vrut ca englezii care fac reportaje despre români să filmeze în alte zone, mai puţin calamitate decât haldele miniere. „Să fi urcat la Straja sau în Retezat, că România are şi locuri frumoase. Suntem necăjiţi şi săraci, nu avem nevoie să fim şi batjocoriţi”, afirmă omul.
Săpători pe halda minei Lupeni
Sărăcie necosmetizată
În cartierul din care Adrian a plecat spre Marea Britanie, câţiva tineri vorbesc despre isprăvile sale. „Ştiu că a stat prin zonă. L-am văzut la televizor. A spus omul adevărul, dar eu în locul lui nu m-aş fi dus să stau pe sub poduri, dacă într-adevăr aşa este, cum a povestit”, spune un tânăr din Lupeni.
Cele mai multe dintre blocurile municipiului au aspectul învechit, subsolurile inundate, iar în spatele lor gunoaiele pun stăpânire pe zona verde. Conductele de apă caldă împânzesc cartierul, înconjurând blocurile, însă în multe zone reţeaua de termoficare nu funcţionează de ani buni. Sărăcia este vizibilă, fără mari eforturi, iar majoritatea oamenilor se plâng. La starea oraşului a contribuit şi primarul Cornel Resmeriţă, de zece ani în fruntea comunităţii. Recent, primarul Lupeniului, unul dintre cei mai bogaţi politiceni ai Hunedoarei, a fost arestat pentru fapte de corupţie.
S-au supărat pe echipa de filmare
Realizatorii documentarului „Vin Românii” au ajuns şi în Uricani, oraşul învecinat Lupeniului, cu blocuri cu aspect la fel de posomorât, cu multe imobile pustii, ruinate. Au filmat un birt în faţa căruia tronează o statuia ce înfăţişează doi mineri. „În Ghidul Hunedoarei, al istoricului Octavian Floca, scos în 1950, a fost pusă această statuie, la capitolul în care autorul vobea despre Uricani”, spune, mându, un localnic. Jurnaliştii au prezentat-o acum, scorojită şi degradată, ca semn al sărăciei în care a ajuns zona.
„Au venit un clujean şi un maghiar, şi-au montat camera video pe trepiedul aşezat pe stradă şi au început să filmeze. Era pe la prânz. Câteva ore mai târziu, oamenii încă erau acolo. M-am luat de ei, pentru că nu înţelegeam ce tot filmează de atâtea ore. Ba, i-au mai spus şi unuia din bar să îşi tragă scaunul mai la o parte, că nu pot ei filma. M-am enervat”, povesteşte un localnic, supranumit „Bucătarul”. Vizita echipei de filmare l-a nemulţumit pe om.
„Nu ştiam că vor să filmeze pentru televiziunea din Anglia, dar m-a supărat că numai lucruri urâte vor să arate despre noi. Nu suntem nici noi toţi uşă de biserică, atunci când ajungem în străinătate, dar nu merităm să fim dispreţuiţi”, crede Bucătarul.
Vă recomandăm şi:
FOTO Valea Jiului refuză să-şi amintească Mineriada din iunie 1990
Evenimentele din 13 – 15 iunie 1990 au lăsat urme adânci în Valea Jiului. La 24 de ani de la cele mai sângeroase mişcări de protest ale minerilor, mulţi dintre foştii ortaci nu vor să mai audă de eticheta de “oi negre” ale societăţii.
FOTO Cine salvează Lupeniul, municipiul dator vândut din Valea Jiului
Municipul Lupeni din Valea Jiului a ajuns dator vândut la statul român, cu aproape 33 de milioane de lei. Localnicii dau vina pe administraţia locală, primarul pe statul român, însă nimeni nu pare în stare să găsească vreo soluţie de ieşire din situaţia ingrată.
Valea Jiului, una dintre cele mai sărace zone din judeţul Hunedoara, a fost măcinată în ultimele două decenii de probleme sociale. Declinul aglomerării urbane s-a accentuat după anul 1995, o dată cu primele disponibilizări masive din minerit, iar în prezent cele şase oraşe din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) supravieţuiesc cu greu situaţiei dificile din economie.
Haţegana - berea creată pentru a potoli apetitul minerilor pentru ţuică
Unul dintre cele mai importante branduri locale ale judeţului Hunedoara a fost Haţegana, berea fabricată în judeţul Hunedoara. În prezent, fabrica de bere construită la mijlocul anilor 1970 în Haţeg este închisă. În incinta fostei fabrici sunt produse tigăi, iar alte spaţii sunt folosite ca silozuri pentru furaje şi cereale. Din exterior, fabrica din Haţeg pare abandonată, în schimb berea Haţegana este fabricată în prezent la Craiova.
Minele morţii: cele mai mari dezastre petrecute în istoria recentă a Hunedoarei
Cel mai grav accident petrecut într-o mină a avut loc în urmă cu nouă decenii, la Lupeni: în urma unei explozii cauzate de acumularea de gaz metan în galeriile minei au murit peste 80 de ortaci. În localitatea minieră Certej (25 de kilometri de municipiul Deva), în 1971, o alunecare de teren care a prăvălit halda de steril a exploatării miniere peste un cartier de blocuri a provocat moartea a 89 de oameni.
Se încarcă comentariile...
