Dacii cuceresc Măgura Uroiului. Festivalul dedicat istoriei antice are loc în aşezarea de pe malul Mureşului

Măgura Uroiului va fi în acest sfârşit de săptămână loc al Dacfest, un festival dedicat istoriei antice, aflat la cea de-a opta ediţie. La poalele aşezării preistorice de pe Valea Mureşului va concerta Phoenix.

A opta ediţie a Dacfest, un festival cu tematică istorică, se desfăşoară la Măgura Uroiului, locul unei aşezări preistorice de pe malul Mureşului. Vineri seara, după instalarea taberelor, turiştii sunt invitaţi la o paradă, la lumina torţelor, pe străzile oraşului Simeria. Sâmbătă şi duminică vor fi două zile pline pe Platoul de la Măgura Uroiului.

„Câteva sute de reenactori din mai multe trupe din România şi din străinătate vă vor  introduce în lumea strămoşilor. Avem înfruntări între luptători, ateliere de fierărie, de prelucrat lemnul şi lutul, dar şi cele de făcut gherghef. Cei care vor să participe efectiv au la dispoziţie, duminică, concursul Sica de aur”, spune arheologul Marius Barbu, membru al Filialei Deva a Asociaţiei Terra Dacica Aeterna

La festivalul de reconstituire istorică antică participă aproape 100 de membri ai asociaţiilor de reenactment şi de promovare a istoriei.

„Nu e doar o manifestare la care lumea se distrează, e o adevărată lecţie de istorie antică, aşa a şi fost conceput încă de la început. Este un mijloc excelent de a transmite informaţii istorice, unele chiar tehnice şi seci pe alocuri, publicului spectator. Măgura Uroiului şi tăpşanul de la poalele ei, acolo unde are loc festivalul, este cel mai bun loc din România pentru o astfel de manifestare. Locul este încărcat de istorie, sunt vestigii arheologice pe Măgură şi în jurul ei, acolo au fost filmare porţiuni din filmul Burebista. Va fi şi un tur ghidat la siturile de pe Măgură”, spune Andrei Pogăciaş, vicepreşedintele Asociaţiei Terra Dacica Aeterna.

În fiecare seară vor avea lco concerte. Sâmbătă, de la ora 19, vor cânta Quas, Ashaena şi Nightlosers, iar, duminică,  programul folcloric va începe la ora 16, după care pe scenă, de la ora 19, va concetta trupa Phoenix.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

FOTO Eclipsa peste sanctuarele dacilor. Cum s-a văzut fenomenul astronomic în Sarmizegetusa Regia, unul dintre cele mai misterioase locuri ale Hunedoarei

Sarmizegetusa Regia a oferit astăzi o privelişte impresionantă turiştilor care au ales fosta capitală a Daciei, din Munţii Orăştiei, pentru a asista la eclipsa solară. Şi celelalte cetăţi dacice au fost destinaţii ideale pentru călătorii interesaţi de fenomene astronomice.

Ce ştiau strămoşii noştri despre ştiinţă. Dacii cunoşteau medicina, astronomia, se vindecau cu ajutorul plantelor şi erau experţi în otrăvuri

Dacii aveau cunoştinţe de astronomie, medicină şi botanică, iar preoţii lor ştiau să folosească plantele vindecătoare, dar şi otrăvurile. Unii istorici afirmau că vracii care au trăit pe teritoriul României în Antichitate erau capabili să realizeze intervenţii chirurgicale dificile, unele chiar pe craniu.

Zece mărturii istorice despre strămoşii noştri daci: erau barbari, se credeau nemuritori. De ce au fost numiţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci“

Herodot i-a numit pe daco-geţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”; în schimb, poetul latin Ovidius s-a arătat necruţător faţă de băştinaşii de pe malul Mării Negre, în mijlocul cărora fusese exilat. Îi numea sălbatici. O serie de mărturii istorice conturează portretul strămoşilor noştri din Antichitate.