Video Cimitire antice care au dat fiori arheologilor. Locul unde pruncii dacilor sunt înhumați lângă arme VIDEO
0Mai multe cimitire antice descoperite în Hunedoara oferă detalii surprinzătoare despre obiceiurile triburilor care populau actualul ținut al României în mileniile trecute. Au fost cercetate, însă, doar în anumite perioade.
Ruinele numeroaselor așezări dacice din Munții Șureanu au fost cercetate intens în ultimele decenii, însă arheologii nu au dat aici de urma unor necropole antice.
Nici măcar în Sarmizegetusa Regia nu au fost descoperite morminte din vremea dacilor, o posibilă explicație fiind faptul că ritualul cel mai obișnuit de înmormântare practicat de antici implica arderea cadavrelor.
„Cercetările arheologice de mare anvergură din ultimele decenii nu au semnalat ori scos la lumină nimic în acest domeniu. Şi desigur, oricine se aştepta să apară morminte regale, ale nobililor sau ale marilor sacerdoţi daci. Lipsa lor constituie deocamdată o enigmă”, arăta cercetătorul Eusebio George Tudor, autorul lucrării „Spiritualitatea geto-dacilor: aspecte ale religiei şi comportamentului funerar (sec. V î.e.n. - I e.n.)”.
Și totuși, în alte locuri din Hunedoara au fost înregistrate descoperiri spectaculoase ale unor cimitire din cele mai vechi timpuri. Cercetarea lor a scos la iveală informații surprinzătoare despre oamenii care trăiau în aceste locuri, în Antichitate.
Cimitire antice misterioase
Unul dintre cele mai vechi cimitire antice descoperite pe teritoriul României este necropola de la Silvaș (video), aflată în apropiere de Hațeg (județul Hunedoara).
Pe Dealul Țapului din zona Silvaș, la mijlocul anilor 2000, arheologii au descoperit rămăşiţele unor oameni înhumaţi din Epoca Bronzului şi au putut reconstitui cu ajutorul acestora şi a obiectelor preistorice descoperite lângă un rug funerar, unul dintre cele mai vechi ritualuri de înmormântare ale strămoşilor noştri.
Au fost identificați circa 20 de tumuli funerari, însă doar unii dintre ei au fost cercetați până în prezent. Într-una din movile, au fost găsite resturi umane care aparțineau cel mai probabil unei căpetenii de trib, care în urmă cu circa 5.000 de ani a fost înhumată printr-un ritual funerar complex, într-un loc în care a existat un rug funerar, datat cu două secole mai devreme.
Defunctul ar fi fost expus înainte de a fi înhumat, pe durata ritualului care implica arderea obiectelor aduse ca ofrandă.
„După
consumarea arderii, la scurt timp, tot acest complex ritual a fost acoperit cu
o manta de lut luat din imediata proximitate a movilei”, indica raportul uneia
dintre cercetările arheologice din anii trecuţi, publicat în Cronica cercetărilor arheologice din România.
Cercetările arheologice efectuate în necropola de la Silvaș s-au încheiat în toamna anului 2020, la 15 ani de la începerea primei campanii.
Cimitirul de copii și războinici daci
În anii 2000, pe platoul de lângă Castelul Corvinilor arheologii au descoperit un cimitir antic care cuprindea rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, majoritatea copii, cu vârste mai mici de 7 ani.
Aproape jumătate dintre ei nu împliniseră un an, potrivit oamenilor de știință. Unul dintre morminte era al unui bebeluş, însă alături de rămăşiţele umane au fost înhumate şi câteva arme: un vârf de lance, un vârf de săgeată, un cuţit curb, două verigi, o mărgică, două piese din os decorate, două cupe de fructiere fragmentare şi, probabil, un denar de la Traian, informau arheologii în raportul din 2001 – 2002.
La un alt mormânt, oamenii de știință au stabilit că picioarele pruncului ar fi fost tăiate, iar o fibulă din bronz a fost găsită sub clavicula umărului stâng. Trupurile copiilor au fost înhumate fără a fi săpate gropi, ci doar au fost depuse în găurile din solul accidentat din dolomită şi acoperite cu pământ.
„Toate piesele dacice din necropolă provin din secolele I a. Chr. – I p. Chr., iar cele cu o datare mai restrânsă (de ex. fibulele) aparţin celei de a doua jumătăţi a sec. I p. Chr.”, arăta raportul din 2003, publicat în „Cronica cercetărilor arheologice din România”.
Împrejurările în care au murit copii au dat naştere mai multor ipoteze, una dintre ele fiind chiar sacrificarea acestora. Tot la Castelul Corvinilor, au fost descoperite rămășițele unor presupuși războinici daci.
Cimitire antice lângă minele de fier și aur
Urmele unui cimitir în care au fost înmormântați daci și iliri (populație de la sud de Dunăre) au fost descoperite pe malul Lacului Cinciș, în apropierea ruinelor unei foste villa rustica.
Necropola era formată dintr-o construcţie funerară şi un spaţiu de înmormântare învecinat acesteia în care au fost identificate 13 morminte de incineraţie, cu un bogat material arheologic.
„În unele morminte se menţionează în pământul de umplutură al gropii sepulcrale şi bulgări de minereu de fier, situaţia putând fi interpretată ca un indiciu asupra ocupaţiei celor înmormântaţi. Caracteristicile necropolei de la Cinciş indică o populaţie de origine illiră, iar construcţia considerată villa rustica şi cimitirul sunt legate, mai degrabă, de exploatările de fier din zonă”, informau istoricii, citaţi în volulmul „Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică”, de Dumitru Popa.
O populație de origine iliră ar fi fost colonizată de romani și în Munții Metaliferi, pentru a munci în minele de aur. La Ruda și Barza, două sate învecinate de lângă Brad s-au păstrat vestigii ale celor mai vechi mine de aur: rămășițe ale unor galerii miniere dăltuite în vremea romanilor - cum este cea numită Treptele Romanilor (video), unelte antice folosite în minerit, opaițe, inscripții romane și chiar un cimitir antic al minerilor.
Necropola antică a fost descoperită în anii ’80 pe dealul Muncelul, din zona Barza (video)la circa zece kilometri de Brad, în apropiere de vechile galerii miniere.
„Săpăturile arheologice au dat la iveală până în prezent 129 de morminte de incinerație cu ardere pe loc, aparținând populației ilire colonizate aici în vederea extragerii și prelucrării minereului aurifer”, arăta arheologul Adriana Rusu, într-un raport cu privire la rezultatele cercetărilor.
În fostul cimitir au fost descoperite și rămășițele unui presupus mausoleu, dar și un soclu și o stelă funerară, fragmente de piatră cu figuri umane și cu inscripții funerare.
„Cimitirul de la Muncelu — Brad, prin particularităţile sale de rit de înmormântare şi a formelor de vase ce au fost descoperite aici, aparţine unei populaţii coloniste de illiri sau dalmatieni, aduşi în această zonă imediat după cucerirea romană, populaţie ce se îndeletnicea cu extragerea şi prelucrarea minereului aurifer din această parte a Munţilor Apuseni în secolele II — III e.n. Cimitirul, o descoperire de amploare, presupune existența unor aşezări de minieri în această parte vestică a provinciei romane, care aveau ca punct principal în îndeletnicire extracţia din minele Ruda Brad”, arăta cercetătoarea.
Se încarcă comentariile...
