Cea mai mare colonie de lilieci mici cu potcoavă a fost descoperită în Peştera Cioclovina din Munţii Şureanu
0
Peştera Cioclovina adăposteşte una dintre cele mai mari colonii de lilieci mici cu potcoavă, de pe teritoriul României.
Cea mai mare populaţie de lilieci mici cu potcoavă se află în hibernare în peşterile Ponorici – Cioclovina, arată reprezentanţii ariei protejate, în urma unei cercetări.
VIDEO CU PEŞTERA CIOCLOVINA
„În urma activităţilor de monitorizare efectuate în parteneriat cu Centrul pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor, în peşterile sistemului carstic Ponorici - Cioclovina a fost identificată probabil cea mai mare populaţie de hibernare a liliacului mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros) cunoscută din România, cu aproape 1000 de exemplare în total”, a informat administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.
Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros) se distinge între speciile de lilieci prin faptul că în jurul nărilor şi în spaţiul dintre ochi prezintă nişte foiţe nazale cu dispoziţie şi forme caracteristice şi care poartă numele de potcoavă. Poate fi reperat în peşteri, galerii abandonate, scorburi, pivniţe şi poduri. Vara formează colonii de peste 100 exemplare, iar iarna se adună în grupuri mai mici, la adăpost, prin podurile locuinţelor şi în peşteri. Liliacul hibernează din septembrie până în mai, la temperaturi cuprinse între -4 grade Celsius şi 10 grade Celsius.
Peştera Cioclovina ADEVĂRUL
Cel puţin 30 de peşteri mari pot fi văzute în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, locul celor mai faimoase cetăţi dacice din România. Potrivit reprezentanţilor rezervaţiei, în peşterile din perimetrul parcului au fost identificate mai multe specii de lilieci printre care se numără liliacul mare de amurg (Nyctalus noctula), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), Myotis myotis. Ultimele 3 specii necesită desemnarea de arii speciale de conservare, fapt impus atât de legislaţia europeană în domeniu, cât şi de cea românească.
Splendoare în munţi. Râul sălbatic care scaldă adâncurile Peşterii Cioclovina VIDEO
VIDEO Ciobăniţa din Ponorici, colţul de Rai ascuns în Munţii Şureanu, în mijlocul sălbăticiei
VIDEO Dezastrul de pe Drumul Judeţean 668 A spre cetatea dacică Piatra Roşie şi Peştera Cioclovina
Zăcământul de guano din Cioclovina
În Peştera Cioclovina se află lângă cetatea antică Piatra Roşie şi la circa de 20 de kilometri de Sarmizegetusa Regia şi de Vârful Godeanu.
Speologi în Peştera Cioclovina. Foto: Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina
Complexul carstic Ponorici - Cioclovina, străbătut de apele subterane ale pârâului Luncani, îşi întinde galeriile pe mai mult de opt kilometri şi cuprinde aproape 70 de cavităţi. Are două intrări: prin Cioclovina, de unde sunt accesibile Sala Tezaurului, Sala Mare, Galeria Lacurilor şi Galeria Baldachinelor şi din sens opus prin Ponorici unde speologii intră în cavităţile Marea Confluenţă, Galeria Marilor Gururi şi Planşee.
La intrarea din Cioclovina, unde apele izvorului formează o cascadă, grota oferă un peisaj spectaculos, însă accesul în interiorul ei este interzis oaspeţilor neavizaţi, din motive de siguranţă. Unele galerii ale Cioclovinei au fost exploatate în secolul al XX-lea, după descoperirea unor zăcăminte de guano-fosfaţi („bălegar de lilieci”), întinse pe circa 1,5 hectare.
Peştera Cioclovina Foto ADEVĂRUL
Marile colonii de lilieci din Şura Mare
Peştera Şura Mare din vecinătatea satului Ohaba Ponor se numără printre cele mai spectaculoase astfel de locuri din România. La fel ca în Peştera Cioclovina, accesul în adâncurile sale este interzis turiştilor nepregătiţi. Peştera Şura Mare adăpostea între anii 1960 - 1970 una din cele mai mari colonii în hibernare din Europa, însumând peste 100.000 de indivizi de Pipistrellus pipistrellus şi Miniopterus schreibersii. Observaţii recente în această peşteră au pus în evidenţă prezenţa în continuare a unei mari populaţii de lilieci (circa 40.000 de indivizi). Peştera Şura Mare din vecinătatea satului Ohaba Ponor, se numără printre cele mai spectaculoase astfel de locuri din România. La fel ca în Peştera Cioclovina, accesul în adâncurile sale este interzis turiştilor nepregătiţi.
Rezervaţia, înfiinţată în 1979
Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina a fost înfiinţat în 1979, iar din anul 2000 a fost declarat arie protejată de interes naţional. Este situat în Munţii Şureanu, cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi Munţii Sebeşului, fiind mărginit de depresiunile Haţegului şi Orăştiei. Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina este întins pe mai mult de 38.000 de hectare, în Munţii Şureanu, iar între limitele ariei protejate trăiesc doar câteva mii de oameni. Cuprinde cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, locuri ca Fundătura Ponorului şi mai multe peşteri impresionante, cea mai cunoscută dintre ele fiind Peştera Cioclovina.
Parcul ocupă teritoriul administrativ al comunelor Pui, Orăştioara de Sus şi Boşorod, iar cele câteva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri. Toate aşezările sunt înconjurate de pădurea care ocupă peste 70% din suprafaţa parcului natural. Turiştii pot ajunge pe traseele parcului din localităţile Costeşti, Măgureni, Boşorod, Pui, Ponor, Baru, Crivadia şi de pe văile Streiului şi Băniţei. Cei care plănuiesc excursii mai lungi în parc sunt sfătuiţi să se doteze cu hărţi, busole sau GPS-uri, încălţăminte adecvată pentru munte, truse de prim ajutor, lanterne şi saci menajeri. De asemenea, ei trebuie să ţină cont de avertizările meteorologice.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
