Cascadele Cioclovinei, locul unic în România ascuns în munți, la intrarea într-o peșteră legendară VIDEO
0Aflată în Munții Șureanu, Peștera Cioclovina din Hunedoara se numără printre marile atracții din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, însă la fel de spectaculoase sunt și împrejurimile sale (video).
Drumul până în apropierea Peșterii Cioclovina din Hunedoara traversează valea râului Luncani, începând din Valea Streiului, din orașul Călan.
Călătorii urcă în susul văii, trecând prin satele Chitid, Boșorod și Luncani, apoi pe la poalele Vârfului Țâfla, o creastă proeminentă a Munților Șureanu, aflată în vecinătatea cetății dacice Piatra Roșie.
De aici, drumul forestier se îndreaptă spre dealurile Cioclovinei, unde un perete uriaș de stâncă, înalt de peste 200 de metri, la poalele căruia se înfățișează cătunul Cioclovina, marchează capătul drumului de munte.
Călătorii pot urca cu mașinile pe un traseu șerpuit, extrem de dificil, până în apropierea peșterii, unde se află un mic popas și un refugiu Salvamont.
De aici, potecile coboară una spre Peștera Cioclovina Uscată, o veche galerie folosită de localnici pentru a intra în mina de guano din Cioclovina, iar alta spre Peștera Cioclovina din Hunedoara, din care curge pârâul care scaldă valea Luncanilor.
Accesul în Peștera Cioclovina din Hunedoara este restricționat, fiind un monument al naturii, care adăpostește mii de lilieci și care este riscant pentru oaspeții săi din cauza reliefului și a apelor. În urmă cu aproape 30.000 de ani, peștera era însă locuită de oameni.
Cascadele Cioclovinei
Un traseu mai spectaculos spre Peșterea Cioclovina din Hunedoara urcă de-a dreptul, de la drumul forestier, pe lângă și prin pârâul Luncani (Valea Morii), care iese din peșteră.
Pe o distanță de circa un kilometru de la gura acesteia, pârâul de munte oferă o priveliște ieșită din comun.
Apele sale se strecoară printre bolovani mari și pereți abrupți de stâncă, formând în unele locuri șiruri de praguri de diverse dimensiuni, de câțiva centimetri, la doi-trei metri. Ropotul pârâului de munte sparge neîncetat liniștea pădurii, crescând în intensitate pe măsură ce călătorii se apropie de intrarea în peșteră.
Râul Luncani (Valea Morii) izvorăşte din Munţii Şureanu, traversează lunca Ponorici din Hunedoara și apoi complexul de peşteri Ponorici-Cioclovina cu apă şi se varsă, la circa 30 de kilometri de la izvoarele lui în râul Strei. De la ieşirea din peşteră, râul trece prin satele Luncani, Boşorod, Chitid, Ohaba Streiului şi Streosângeorgiu şi primeşte ca afluenţi mai multe pâraie de munte.
Cel mai spectaculos sector al râului Luncani se află de la ieşirea din Peştera Cioclovina din Hunedoara până în apropiere de intersecţia de la poalele cetăţii dacice Piatra Roşie, în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.
Accesul în peșteri este interzis cu o excepție
Peștera Cioclovina din Hunedoara se află în Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, la vreo 20 de kilometri de centrul comunei Boșorod.
Este una dintre cele mai lungi din România, galeriile sistemului carstic Ponorici – Cioclovina de apă având peste opt kilometri.
Peștera este dificil de explorat, iar turiștilor le este interzis să se aventureze prin cele două intrări ale sale Ponorici și Cioclovina, aflate de-o parte și de cealaltă a dealului Cioclovinei (video).
Ei o pot admira doar de la intrarea dăltuite de ape în marele perete de calcar al Cioclovinei. În Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, doar Peștera Bolii poate fi explorată în interior.
„În Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina sunt peste 400 de peșteri, avene și galerii de prospecțiune minieră. Doar peștera Bolii este amenajată și poate fi vizitată cu ajutorul unei lanterne, fără echipament specializat, restul peșterilor și avenelor nu pot fi vizitate, din motive de protecție a ecosistemului subteran și accesibilitate, necesitând autorizația CPS (Comisia Patrimoniului Speologic) și avizul APNGM-C (Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina) precum și asigurarea cu corzi sau echipament de scufundare”, informează administrația rezervației din Munții Șureanu.
Galeriile de prospecțiune minieră sunt și ele închise publicului din motive de siguranță. Acestea au fost realizate începând cu anii ‘30, existând riscul surpării.
„Unele grote, peșteri sau galerii de mină sunt folosite ca adăpost de diverse specii de animale (ex. liliecii, bursucul, vulpea, ursul) astfel accesul este nerecomandat”, arată rangerii.
Misterele Cioclovinei: aici a avut loc o crimă preistorică
Peştera Cioclovina din Hunedoara a fost cercetată de oamenii de ştiinţă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, aflați în căutarea unor fosile de urşi.
În primele decenii ale secolului al XX-lea, Peștera Cioclovina din Hunedoara a fost transformată într-o exploatare minieră.
Cioclovina ocupa atunci unul dintre primele locuri în lume în ce priveşte rezervele de guano-fosfaţi (bălegar de lilieci și sedimente, folosiți ca îngășământ în agricultură.
În anii ’30, în timpul exploatării de guano, a fost descoperit aici un craniu uman, care arată vechimea locuirii acestei peșteri. Însă ceea ce i-a uimit pe oamenii de știință care l-au cercetat au fost urmele de pe țeasta umană.
Concluzia unor savanți australieni a fost că omul preistoric fusese ucis, într-o confruntare față în față, iar trupul său fusese lăsat în peșteră.
„Ambele răni par să fi apărut în urma a două lovituri consecutive cu același obiect. Lipsa vindecării indică puternic că rănirea a fost fatală - deși nu putem exclude posibilitatea unor răni suplimentare pe restul corpului, care nu sunt păstrate în evidența fosilă”, arătau oamenii de știință Elena F. Kranioti, Dan Grigorescu și Katerina Harvati.
Sanctuare pentru ofrande
În aceeași peșteră ar fi fost înființate sanctuare unde oamenii preistorici aduceau ofrande unei zeități. Într-una din galeriile peșterii a fost descoperit un tezaur de podoabe datate în Prima Epocă a Fierului (Hallstatt), vechi de peste 3.000 de ani, care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă, faianţă a fost găsit de un speolog.
Ascunzători care traversează muntele
Galeriile și sălile subterane ale Peșterii Cioclovina corespondează cu Peștera Ponorici, aflată de cealaltă parte a versantului, la circa doi kilometri. Din Lunca Ponorici (video) se scurg apele pârâului care străbat adâncurile muntelui, ieșind apoi prin gura Cioclovinei.
O mulțime de peșteri împânzesc Munții Șureanu din Hunedoara, în ținutul cetăților dacice, iar unele dintre ele au păstrat dovezi ale locuirii lor în trecut, dar și indicii că ar fi fost folosite ca ascunzători.
Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina protejează peșteri-unicat în România și chiar în lume, informează reprezentanții rezervației.
Iată câteva lucruri despre peșterile din parc:
- O singură peșteră găzduiește cea mai mare colonie de lilieci în hibernare din România (specia Pipistrellus pipistrellus).
- În numeroase peșteri au fost găsite vestigii arheologice, inclusiv o calotă craniană aparținând speciei Homo sapiens fosillis veche de 29000 de ani precum și resturi fosile de faună din pleistocen.
- O peșteră a conținut rezerve de guano-fosfați care au ocupat locul al II-lea în lume, acest depozit a fost exploatat începând cu anul 1912.
- În 1931 este descoperit Ardealitul, un mineral descris în premieră mondială.
- Aici s-au descoperit speleoteme record (ex. o stalagmită spectaculoasă cu înălţimea de șapte metri, de culoare albă cu reflexe roze).
- Cel mai adânc aven din Munții Șureanu are 268 metri adâncime, din care primul puț are 150 de metri.
Peștera Șura Mare (video) are cel mai înalt portal, de 37 metri înălțime și 12 metri lățime.
Aproape de Sarmizegetusa Regia, sub Platoul Vârtoapelor din Hunedoara, câteva mici peșteri scobite în pereții de calcar au fost locuite în trecut de fugari și de călugări ori au adăpostit animale sălbatice, însă legendele locale arătau că ar fi fost locurile unor mari comori antice.
Se încarcă comentariile...
